Avertizările zilnice privind pericolul de avalanşe salvează vieţi pentru că fac prevenţie, mulţumită unui efort al unei echipe de meteorologi specializaţi din România, nivologii, cei care măsoară, cântăresc, analizează sub lupă cristalele de zăpadă şi au capacitatea să estimeze cât de gravă poate deveni orice aventură pe munte.
Buletinele nivometeorologice sunt emise dintr-un singur loc din România, de la Sibiu, unde se află „creierul” a tot ce înseamnă previziune a avalanşelor, la Centrul Meteorologic Regional Transilvania – Sud, scrie Agerpres. La Sibiu se strâng datele culese de meteorologii de la staţii aflate în vârfurile munţilor din ţară, unde aceştia sapă gropi de câţiva metri în zăpadă, înfruntă condiţii meteo extreme uneori şi analizează cu atenţie strat cu strat, pentru a-şi putea da seama dacă o avalanşă este posibilă sau nu.
Unul din cei mai valoroşi meteorologi previzionişti din România, cu cea mai mare experienţă în ceea ce presupune nivologia, este Narcisa Milian, şeful Serviciul de Prognoză a Vremii din Sibiu.
„Intenţia de a se înfiinţa un centru de prognoză montană a existat de pe vremea angajării mele în cadrul (pe atunci) INMH Bucureşti. Fiind o mare iubitoare şi practicantă a mersului pe munte, am fost cooptată în acest proiect, astfel încât am participat la prima discuţie despre nivologie, din anul 1997, iar mai apoi la primul curs teoretic şi practic de la Predeal, din ianuarie 2001, alături de alţi colegi din cadrul INMH, SPV Cluj şi Sibiu, staţii de munte”, a declarat, pentru AGERPRES, Narcisa Milian.
Ea are acum un rol important, alături de alţi colegi de ai săi, inclusiv în pregătirea meteorologilor de la staţiile din ţară.
„Pentru a ne încadra în regulile de lucru şi a ţine aproape de standardele celorlalte state europene, am participat încă din anul 2005 la întâlnirile şi consfătuirile Serviciilor Europene de Avalanşă (EAWS), care au loc la fiecare doi ani. Între 2005 şi 2008 au avut loc şi întâniri ale serviciilor de avalanşă din ţările sudeto-carpatice, unde am discutat despre problemele pe care le aveam faţă de ţările mai avansate în domeniu. De asemenea, am participat la alte întâlniri privind studiul zăpezii şi al avalanşelor care au avut loc în ţările europene, prin includerea în diverse proiecte”, şi-a amintit Narcisa Milian.
Potrivit acesteia, specialiştii din România, deşi nu au experienţa celor din alte ţări mai avansate în acest domeniu, reuşesc să facă previziuni de calitate europeană, însă cu material insuficient.
„Participarea la programul de nivologie a fost de la început o provocare, o curiozitate, dar şi o încântare, pentru frumuseţea şi complexitatea observaţiilor din teren, apoi a efortului de emitere a buletinelor de risc de avalanşă, în condiţiile în care, deşi metodologia de lucru este aceeaşi ca în restul ţărilor europene, numărul mic de observaţii constituie o piedică în obţinerea unor rezultate cât mai bune. Acest handicap am reuşit să îl depăşim prin faptul că suntem meteorologi previzionişti şi avem pregătirea necesară pentru a face prognoze de calitate uneori cu material insuficient, dar şi prin cunoaşterea zonelor montane, pe care le-am străbătut adesea în tinereţe. Am întâlnit oameni extraordinari, pasionaţi de munte şi meteorologie, atât în ţară, printre colegii de la staţiile meteorologice de munte şi din rândul salvamontiştilor, cât şi din lume, cu prilejul întânirilor EAWS”, a arătat Narcisa Milian.
Cea mai mare satisfacţie a acestor eroi pe care turiştii nu îi văd la muncă, spre deosebire de salvamontişti, este că atât salvatorii montani, dar şi profesioniştii care practică sporturile de iarnă le mulţumesc constant pentru informaţiile valoroase pe care le oferă zilnic.
„Am considerat de la început că această informaţie oferită iubitorilor de munte este extrem de importantă, punându-i în gardă asupra riscului de avalanşă şi putând astfel salva vieţi omeneşti. Feedback-ul pozitiv primit de-a lungul anilor de la o mare parte din salvamontişti şi de la cei care efectuează ture de iarnă mi-a întărit această convingere şi m-a determinat să mergem mai departe, orice-ar fi şi oricât de greu ni s-ar părea. Ce bucurie şi mulţumire poate fi mai mare decât atunci când salvamontiştii, cei care îşi riscă viaţa pe munte şi pot în orice moment să ‘plece’ cu zăpada, au încredere în ceea ce facem, sau când oamenii de munte ne spun că ţin cont de riscul emis şi nu mai pleacă dacă acesta este mare”, a spus Narcisa Milian.
Udo Dorian Reckerth este un alt valoros specialist meteorolog, care a beneficiat de pregătire şi el, atât în ţară, cât şi în străinătate.
„Deşi am participat la primul curs despre avalanşe şi măsurători ale stratului de zăpadă din România, în ianuarie 2001, la Predeal, sunt implicat în activitatea operaţională de nivometeorologie, în mod continuu, abia din anul 2007, după stagiul de pregătire teoretică şi practică din ianuarie – februarie 2007, din cadrul Météo-France – Centre d’Études de la Neige, desfăşurat în Grenoble şi în Bourg-Saint-Maurice/Savoie Alpes, unul din cele mai vechi centre de perfecţionare în domeniul avalanşelor din Europa. Din acel moment, am participat la elaborarea buletinelor nivometeorologice zilnice, la întocmirea bilanţurilor anuale, am susţinut şi publicat, împreună cu colegii, diverse studii şi articole de specialitate, am susţinut cursuri despre estimarea riscului de avalanşe şi despre particularităţile stratului de zăpadă, a cristalelor componente şi a transformărilor la care sunt supuse din punct de vedere fizic celor interesaţi prin intermediul cluburilor alpine. Iar în ultimii ani am participat activ la extinderea reţelei de măsurători în majoritatea masivelor cu risc de avalanşă, prin instruirea teoretică şi practică a personalului implicat în măsurătorile stratului de zăpadă. Am participat de asemenea la întâlnirile Serviciilor Europene de Prevenire a Avalanşelor din partea delegaţiei române”, a declarat Udo Dorian Reckerth.
El subliniază importanţa colaborării dintre meteorologi şi salvamontişti.
„Având în vedere că staţiile meteorologice de munte acoperă zone restrânse de teren, un rol foarte important îl au oamenii de teren din cadrul serviciilor Salvamont, care ne oferă informaţii vitale atât despre stratul de zăpadă pe care îl întâlnesc în zonele nemonitorizate şi despre riscul întâlnit de ei pe traseu şi pe diversele pante observate la diferite altitudini, cât şi despre avalanşele observate. Estimarea riscului pentru un masiv este un efort de grup, iar noi, în birou, suntem doar ultimii, punem laolaltă informaţiile obţinute cu greu de mulţi alţii la care adăugăm factorul vital al evoluţiei probabile a vremii, deoarece riscul este un complex de trei factori: strat de zăpadă-teren-vreme”, a punctat Udo Dorian Reckerth.
Ovidiu Nicolae Câmpean face parte din echipa de nivologi de la Sibiu şi se remarcă nu doar prin activitatea sa de meteorolog previzionist, ci şi prin faptul că este voluntar în cadrul mai multor ONG-uri din Sibiu, implicat în mai multe acţiuni şi proiecte sociale pentru copii şi vârstnici.
Alin Adrian Paşol este un alt meteorolog previzionist cu o pregătire vastă care contribuie la emiterea de buletine nivometeorologice de la noi din ţară. Paşol a participat şi la o şcoală de munte la Bâlea Lac, susţinută de instructorul Teodor Tulpan cu cei de la Salvamont, unde a învăţat tehnici de mers pe munte iarna, cum să eviţi avalanşele, să cauţi victime ale acestora.
Cristian Grecu Lucian este unul din meteorologii previzionişti de la Sibiu care a deprins tainele nivologiei şi a văzut pe viu cum s-a produs o avalanşă la câteva sute de metri de grupul din care făcea parte.
„Personal nu am fost surprins de o avalanşă, dar am văzut producându-se la câteva sute de metri de grupul nostru, am traversat zone unde se produseseră recent avalanşe sau unde stratul de zăpadă prezenta fisuri sau caracteristici ce indicau o iminentă producere a acestora. În 2018 şi 2020, la Buşteni, în cadrul sesiunilor organizate împreună cu Clubul Alpin Român, am avut ocazia să împărtăşim din experienţele noastre şi turiştilor interesaţi de practicarea în siguranţă a drumeţiilor montane pe timp de iarnă şi a sporturilor pe zăpadă. Este foarte important ca turiştii să aibă cunoştinţe de bază şi să înţeleagă atât informaţiile prezentate în buletinele noastre, cât şi cum să evalueze singuri situaţia în teren, pentru a nu lua decizii ce le pot pune viaţa în pericol”, atrage atenţia Cristian Grecu Lucian.
Cristina Blaga, Adela Mitea, Gabriela Harpa şi Eugen Mihuleţ sunt alţi meteorologi care au contribuit la elaborarea buletinelor nivometeorologice.
Nivologia este o ştiinţă. Totul se întâmplă cu precizie. Nivologii studiază interacţiunile dintre stratul de zăpadă, condiţiile meteorologice şi relief, având ca scop final estimarea riscului de producere a avalanşelor la scara unui masiv montan sau a unui grup de masive montane. Pentru aceasta, se realizează monitorizarea stratului de zăpadă, prognoza evoluţiei acestuia şi a riscului de producere a avalanşelor, la scara unui masiv montan sau a unui grup de masive montane. Se urmăreşte obţinerea datelor de observaţie din cât mai multe puncte reprezentative din teren, în vederea supravegherii permanente a stratului de zăpadă şi furnizării continue a datelor necesare în activităţile de monitorizare a stratului de zăpadă, prelucrarea lor ulterioară, simularea în timp şi spaţiu a unor parametri caracteristici zăpezii, pentru a obţine o estimare a riscului de declanşare a avalanşelor într-un anumit spaţiu, pentru o anumită perioadă.
Estimarea riscului de avalanşă se face în grade de la 1 la 5, în conformitate cu scala europeană de risc de avalanşă.
„Scopul activităţii este scăderea numărului victimelor şi a pagubelor datorate avalanşelor, încadrându-se astfel în misiunea Administraţiei Naţionale de Meteorologie de protecţie a vieţii şi bunurilor. Prin crearea acestui program, România s-a aliniat ţărilor Uniunii Europene în ceea ce priveşte monitorizarea şi prevenirea hazardelor naturale montane”, a precizat directorul Centrului Meteorologic Regional Transilvania – Sud, Elena Mioara Fodor.
Iubitorii muntelui pot afla zilnic, cu uşurinţă, dacă este posibilă o avalanşă în mai mulţi munţi din România: Făgăraş, Bucegi, Ţarcu-Godeanu, Parâng-Şureanu, Ceahlău-Bistriţei-Călimani, Rodnei, Vlădeasa-Muntele Mare.
„SRPV Sibiu este singurul centru de prognoză din ţară unde sunt elaborate buletine nivometeorologice la nivel naţional, privind riscul de avalanşă pentru masivele Făgăraş, Bucegi, Ţarcu-Godeanu, Parâng-Şureanu, Ceahlău-Bistriţei-Călimani, Rodnei, Vlădeasa-Muntele Mare. Observaţiile specifice asupra stratului de zăpadă sunt efectuate la 11 staţii meteorologice de munte din ţară, din care una din cadrul CMR Transilvania-Sud Sibiu (Bâlea-Lac). În total, pe parcursul anului 2020, a fost efectuat un număr de 3.728 de observaţii, câte două zilnic pentru fiecare staţie meteorologică cu program nivologic, precum şi 114 sondaje şi profile stratigrafice ale stratului de zăpadă”, arată Elena Mioara Fodor.
În România, în 1704 s-a scris pentru prima dată despre victime ucise de o avalanşă, fiind vorba despre călugării de la un schit din Munţii Ceahlău.
„Prima consemnare pe care am găsit-o până acum despre avalanşele din ţara noastră este despre Schitul Cerebuc din Munţii Ceahlău, care a fost distrus de o avalanşă în ziua de Paşti a anului 1704, omorând toţi călugării aflaţi la slujba de Înviere”, spune Elena Mioara Fodor.
Sibiul se remarcă în acest domeniu nu doar pentru că în municipiu se află centrul nivologiei din România, dar şi pentru că la Bâlea Lac (judeţul Sibiu) a avut loc cea mai gravă avalanşă din România, în urmă cu mai mult de 40 de ani. După acea avalanşă, la Bâlea Lac s-a înfiinţat staţia meteo, una din principalele din ţară unde se măsoară zilnic zăpada.
„Avalanşa soldată cu cele mai multe victime a avut loc la Bâlea-Lac în 17 aprilie 1977, când au murit 23 de persoane, 7 adulţi şi 16 copii, de la Liceul German Brukenthal din Sibiu. După acest tragic eveniment, la 1 noiembrie 1978 a fost înfiinţată staţia meteorologică de la Bâlea-Lac, cu măsurători complete de la 1 ianuarie 1979. Nu au fost însă făcute studii specifice asupra zăpezii şi avalanşelor”, explică Elena Mioara Fodor.
Potrivit directorului centrului meteo de la Sibiu, prima prezentare a activităţii de nivologie în cadrul ANM a avut loc în aprilie 1997, de către doi meteorologi din Bulgaria, care studiaseră nivologia la Centre d’Etudes de la Neige (CEN) de la Météo-France. Trei ani mai târziu s-au derulat primele contacte oficiale dintre Meteo France şi ANM pentru nivologie, începând din luna octombrie 2000. În perioada 21-28 ianuarie 2001, Claude Sergent si Gilbert Guyomarc’h de la CEN au susţinut un prim stagiu de iniţiere în nivologie în România, derulat la sediul ANM şi la Predeal.
„În perioada 2002-2003 au avut loc mai multe întâlniri cu salvamontiştii, dar proiectul a fost început abia în februarie 2004, de Ion Poiană, directorul general de atunci al ANM, în urma avalanşei de pe Valea Morarului din Bucegi, din ianuarie 2004, când au fost cinci victime decedate. De la acea dată, a fost înfiinţat Colectivul de nivometeorologie din cadrul LPDM – INMH GA SA, având ca angajat pe Maria-Dana Moţoiu la Bucureşti, responsabilă cu implementarea şi punerea în funcţiune a activităţii de nivologie, în colaborare cu Narcisa Milian, ca reprezentant al Serviciului de Prognoza Vremii Sibiu. Observaţiile şi măsurătorile nivologice au început la trei staţii meteorologice de munte: Sinaia 1500, Vârful Omu şi Bâlea Lac. (…) În 17 decembrie 2006, când se întorcea de la Piatra Arsă, unde predase un curs de nivologie, Maria-Dana Moţoiu a decedat într-un tragic accident de maşină. Din ianuarie 2007 activitatea operativă de nivologie s-a mutat la Sibiu, în cadrul Serviciului de Prognoza Vremii”, relatează Elena Mioara Fodor.
O altă tragedie pe munte a dus la extinderea măsurătorilor necesare emiterii de avertizări privind avalanşele.
„După tragicul accident din Retezat, din aprilie 2017, unde şi-au pierdut viaţa în avalanşă doi copii de 13 şi 14 ani, în urma dezbaterii ‘Muntele (NU) ucide’ din 24 mai 2017 de la Senatul României, precum şi a ‘Întâlnirii tehnice de lucru privind activitatea de nivologie şi colaborarea cu autorităţi şi instituţii cu activităţi comune în domeniu’, din 21 iunie 2017, de la sediul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, în conformitate cu cele discutate, a fost stabilit planul de extindere al reţelei nivologice în sezonul de iarnă 2017-2018. Ca urmare, în cursul lunilor februarie-martie ale anului 2018, au fost efectuate stagii de pregătire la şapte staţii meteorologice de munte aflate în zone cu risc de avalanşă: Ceahlău Toaca (1897 m), Călimani (2022 m), din cadrul CMR Moldova, Iezer (1785 m) şi Vlădeasa 1800 (1836 m) din cadrul CMR Transilvania-Nord, Ţarcu (2180 m) şi Semenic din cadrul CMR Banat-Crişana, Parâng (1548 m) din cadrul CMR Oltenia”, a precizat directorul Centrului Meteorologic Regional Transilvania – Sud, Elena Mioara Fodor.
Turiştii şi cei care vor să facă ture iarna pe munte trebuie să se informeze înainte despre ce risc de avalanşă este în acel loc, recomandă meteorologii.
„În cazul celor care vor să facă ture iarna, aceştia ar trebui să se informeze asupra riscului de avalanşă estimat în buletinele nivometeorologice postate, precum şi a prognozei meteo în general, să se informeze şi să anunţe Serviciile Salvamont despre tura pe care urmează să o efectueze şi, nu în ultimul rând, să fie bine echipaţi şi antrenaţi pentru astfel de ieşiri”, atrage atenţia Elena Mioara Fodor.
Informaţiile despre riscul de avalanşe sunt cele care salvează vieţi. În timp ce în majoritatea locurilor din ţară ne bucurăm de o vreme de primăvară, sus pe munte, căldura înseamnă pericol în munţii Făgăraş (Bâlea Lac – judeţul Sibiu) şi Bucegi, unde joi a fost raportat risc mare de avalanşe la altitudine mare.
Avalanşele reprezintă un pericol real peste tot în lume. În Elveţia, în 31 ianuarie, două persoane surprinse de avalanşă au fost salvate de câini, informează Reuters. Tot în Elveţia, trei persoane şi-au pierdut viaţa în urma avalanşelor produse în weekendul 16-17 ianuarie, a anunţat AFP. O altă avalanşă a îngropat sub zăpadă mai multe persoane în Caucaz, sudul Rusiei, în 18 ianuarie, potrivit DPA.
Sursa: Agerpres