Quadrantidele, una dintre cele mai spectaculoase ploi de stele căzătoare, potrivit NASA, atinge apogeul în noaptea de 2 spre 3 ianuarie și este primul eveniment astronomic remarcabil al anului 2021, scrie Digi24.
Meteorii (denumirea ştiinţifică a stelelor căzătoare) se produc tot timpul. Cea mai celebră „ploaie de stele căzătoare” sunt Perseidele, în luna august, dar astfel de fenomene există și în alte luni.
Quadrantidele sunt un curent de meteori (stele căzătoare) ce are radiantul în constelaţia Bootes, lângă Carul Mare. Maximul curentului este așteptat în ziua de 3 ianuarie. Este unul din cei mai puternici curenţi de meteori, producând, în timpul maximului, între 100 şi 140 de meteori pe oră, arată Observatorul Astronomic „Vasile Urseanu” din București. Viteza lor va fi de 41 de km/s.
Numai Geminidele, în luna decembrie, depășesc o asemenea frecvență. Atunci, în timpul maximului, se generează în medie 150 de meteori pe oră.
Cum se poate observa ploaia de stele
Pe lângă calitatea de a fi spectaculoase, stelele căzătoare mai au un plus: se văd cu ochiul liber și nu este nevoie de instrumente astronomice pentru a le observa.
Pentru Quadrantide vă trebuie totuşi puţină răbdare, îmbrăcăminte groasă şi cer senin. Meteorii acestui curent sunt destul de slabi ca strălucire, fiind nevoie de un cer curat, fără lumini, pentru a-i putea observa. Trebuie să priviți cerul și să aşteptaţi 15 minute pentru ca ochiul să se acomodeze cu întunericul.
Cu cât locul de unde observaţi este mai întunecat, adică nu aveţi lumini împrejur (cel mai bine, în afara orașelor), cu atât veţi vedea mai mulţi meteori. Dacă nici Luna nu se află pe cer, puteţi observa în condiţii ideale meteorii.
Care este diferența între meteori și meteoriți
În sistemul solar există resturi rămase de la formarea planetelor, de diverse mărimi. Cele mai mari bucăţi se numesc asteroizi şi comete, iar cele medii ca mărime (de la bolovani imenşi până la praf foarte fin) se numesc meteoroizi. Toată această materie se află în spaţiul dintre planete.
Uneori, planeta noastră trece prin aceste regiuni bogate în meteoroizi. Astfel, pentru câteva ore, în atmosferă vor intra mii şi mii de asemenea obiecte. Atunci avem aşa-numitele ploi de stele.
Meteoroizii intră în atmosferă cu o viteză cuprinsă între 15 şi 65 km/s. Ca o comparaţie, cea mai rapidă armă lansează un glonţ cu o viteză de 1,5 km/s.
Când meteoroizii intră în atmosferă cu această viteză enormă, aerul din jurul lor, precum şi ei se aprind, din cauza frecării cu aerul. Aerul din jurul lor se încălzeşte la o temperatură de câteva mii de grade. Astfel, noi vedem o dâră luminoasă pe cer, numită meteor.
Meteoroizii se încălzesc atât de tare, încât se sfărâmă în atmosferă. Uneori ei chiar explodează, producând o lumină puternică, numită bolid.
Destul de rar, meteoroidul nu arde complet în atmosferă şi o parte din el cade pe Pământ. Acesta este un meteorit.
În momentele când se văd mai mulţi meteori aceştia par că vin dintr-o singură regiune de pe cer. Efectul de perspectivă, acelaşi care face ca şinele de tren să pară că se unesc în depărtare, face ca meteorii ce fac parte dintr-un curent să pară că vin din aceeaşi regiune de pe cer. Această regiune se numeşte radiant.
Când e următoarea ploaie de stele
Cele mai importante ploi de stele căzătoare se produc în aprilie, august, noiembrie şi decembrie. Lunile februarie şi martie nu sunt foarte bune pentru observarea meteorilor, pentru că nu sunt curenţi bogați.
Dacă ratați Quadrantidele din această noapte, abia la primăvară mai aveți ocazia să observați o ploaie de stele căzătoare. Curentul de meteori Lyride are maximul în perioada 20-22 aprilie. Atunci se pot vedea aproximativ 20 meteori pe oră, ce vin din constelaţia Lyra, de lângă strălucitoarea stea Vega. Uneori, Lyridele produc surprize, cu erupţii de până la 100 de meteori pe oră.
Pământul, la cea mai mică distanță de Soare
Tot astăzi, 2 ianuarie 2021, Pământul se află la cea mai mică distanţă de Soare, adică la periheliu. Se va întâmpla la ora 15:51, când Tera va fi la „numai” 147.093.166 km departare de Soare.
În luna ianuarie avem vară în emisfera sudică și iarnă în cea nordică, o dovadă că anotimpurile nu au legătură cu distanța planetei noastre față de Soare, motivul fiind înclinarea axei terestre.
La Polul Nord suntem în plină noapte continuă, care ține 179 de zile. Următorul răsărit de Soare de la Polul Nord se va produce la 21 martie 2021. Tot atunci, Soarele apune la Polul Sud.
Numele lunii ianuarie vine de la zeul roman Janus, zeul uşilor şi al porţilor. Acesta avea două feţe, ce priveau în direcţii opuse. Această lună nu a existat întodeauna în calendar, fiind introdusă în anul 700 î.e.n. de către Numa Pompilius. Înainte de acesta, anul începea în luna martie şi avea numai 10 luni (nu existau ianuarie şi februarie).
Sursa: Digi24
