Parlamentul ales în data de 6 decembrie se va întruni luni, pentru prima dată. Prioritatea este formarea noului guvern, scrie mediafax.ro.
Rezultatul votului din 6 decembrie oferă un avantaj la limită coaliţiei PNL – USR-Plus – UDMR.
În Camera Deputaţilor, majoritatea celor trei partide este de 51,3%. Dacă voturile minorităţilor (17 voturi) merg alături de coaliţie, majoritatea este de 56% (totalul deputaţilor este de 329).
În Senat, majoritatea este de 55% (totalul senatorilor este de 136). Pe ansamblul Parlamentului, din cei 456 de parlamentari, coaliţia are 244 (fără minorităţi), adică 53,5% din voturi.
La insistenţa UDMR, în negocierile tripartite a fost agreat un document care interzice „traseismul“, o practică veche ce constă în racolarea parlamentarilor din opoziţie pentru întărirea unei majorităţi. UDMR se asigură, astfel, că va fi indispensabil guvernării. Constituirea noului parlament deschide calea formării noului guvern. Preşedintele României îl desemnează oficial pe premier care are la dispoziţie zece zile pentru a prezenta noului legislativ lista guvernului şi programul de guvernare care trebuie aprobat cu majoritatea membrilor Senatului şi ai Camerei Deputaţilor. Nu există aici vreo teamă că noul executiv, care va fi, cel mai probabil, condus de actualul ministru al finanţelor, Florin Câţu, să nu fie învestit, pentru că PSD este izolat şi, în plus, nimeni nu vrea să-şi piardă mandatul abia obţinut, în urma unui demers de respingere a guvernului care deschide calea spre alegeri anticipate.
Prima urgenţă a guvernului este adoptarea bugetului pe 2021. Bugetul pe 2019 a fost adoptat de Parlament în martie, deşi trebuia, legal, adoptat în toamna lui 2018. Bugetul pe 2020 a fost adoptat în decembrie 2019, prin angajarea răspunderii guvernului în faţa Parlamentului – o practică nemaivăzută până atunci.
Codul Fiscal spune că, în anii cu alegeri (dacă acestea se petrec în ultimele trei luni din an), Ministerul Finanţelor trebuie să depună la guvern proiectul de buget în termen de 15 zile de la instalarea noului executiv.
Cu siguranţă că există la Finanţe un astfel de proiect, dar, cum viitorul guvern este unul de coaliţie, iar situaţia pe care o traversăm este una extraordinară, bugetul trebuie discutat şi cu UDMR şi USR-Plus, având în vedere că partidele vor vrea bani cât mai mulţi pentru propriile lor ministere. Aşa că este greu de crezut – deşi nu imposibil – ca România să aibă un buget pe 2021 până la final de an. Nici instalarea noului guvern, până la final, de an nu este sigură.
Bugetul pe 2021 va avea constrângeri uriaşe. O reducere a deficitului bugetar este aproape obligatorie.
Deficitul de 9% din PIB din acest an nu mai poate fi continuat. O reducere a lui cu 2-3 puncte procentuale din PIB pare de neevitat. În aceeaşi vreme, nu există o garanţie că pandemia va dispărea în 2021 şi nu există un diagnostic exact nici a stării pieţei muncii, nici a stării de sănătate a companiilor.
Iar credinţa că banii UE vor inunda România de la 1 ianuarie 2021 este o iluzie. Pentru că, doar în acest an, România face împrumuturi noi de 20-25 miliarde de euro. Şi tot atâtea împrumuturi va face, probabil, şi în 2021. Sunt (în doi ani) mai mulţi bani decât România speră să ia de la UE în următorii nouă ani (prin bugetul multianual 2021-2027 şi prin planul de redresare postcriză).