Medicii de la secția de boli infecțioase a Spitalului Județean Sibiu au primit acuzații grave din partea familiei unui pacient decedat pe 27 octombrie. Pacientul avea 71 de ani și suferea de cancer limfatic. Acesta a fost internat la secția de hematologie a spitalului din Sibiu în luna septembrie.
Rudele spun că la internare, pacientul a avut rezultat negativ la testul Covid-19 și că l-ar fi contactat după internare. Astfel, în data de 8 octombrie a fost transferat pe secția de boli infecțioase. Acesta le spunea rudelor că a avut parte de un tratament inuman din partea cadrelor medicale, soția declarând că a comparat atmosfera din spital cu cea dintr-un lagăr de exterminare.
Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu a explicat situația, oferind mai multe detalii despre evoluția bolii și motivele care au condus la deces.
Citește AICI reacția Spitalului Județean Sibiu la acuzațiile primite
Fiul bărbatului, Téodor Rébégèl este medic în Franța și se declară profund indignat de sistemul medical sibian, fiind dezamăgit de colegii de breaslă.
Mesajul lui Téodor Rébégèl, medicul din Franța, al cărui tată a decedat în spital la Sibiu
„Nu am ținut legătura cu niciun coleg din spital, când sunam erau doar asistentele, abia după deces am reușit sa o contactez pe doamna Dr. Gingăraș – după ce am cerut insistent sa vina la telefon. Doamna Dr. Bîrluțiu nu mi-a dat nicio explicație și mi-a spus să contactez medicul lui curant. În seara de 27 am sunat și m-a informat că în dimineața decesului era comatos – însă un comatos nu moare cu ochii deschiși. Singurul mesaj al doamnei Dr. Bîrluțiu a fost pe Facebook și spunea că în fiecare zi îl vede discret pe tatăl meu – asta când am aflat că va fi transferat la infecțioase. Niciun coleg medic specialist nu m-a ținut la curent de starea lui, niciodată nu s-a pomenit de disfagie (termenul medical corect pentru tulburare de deglutiție pe care probabil colegii l-au uitat și au folosit tulburare de deglutiție). În Franța dacă avem pacienți cu disfagie vom utiliza fie mâncare pasată, fie sonda nazogastrică. Tata nu avea Rabie ca sa facă spasm laringian în cazul în care i s-ar fi dat apă. Colegii au uitat cu cine stau de vorbă, au uitat că sunt medic și cunosc foarte bine modalitățile lor de a se disculpabiliza dând vina mereu pe pacient. Poate cu un om obișnuit le merge cu disfagia, dar cu un medic nu. Nu a fost niciodată vorba de disfagie reală. E regretabil că au rămas la fel și mulți le vor cade in mâini.”, spune fiul pacientului decedat, Téodor Rébégèl