Ion Ariton este candidat din partea Partidului Mișcarea Populară, pentru Senatul României. Are o experiență politică bogată, fiind de-a lungul timpului consilier local, prefect la Sibiu, senator sar și ministru al Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.
R: Domnule Ariton, candidați la alegerile din 6 decembrie, pentru Senatul României, din partea PMP. Cu ce motivație faceți acest lucru?
Ion Ariton: Am fost întotdeauna dedicat ideii de a face lucruri pentru comunitate și am simțit mereu că am forța și determinarea necesară. Exact pe aceste considerente candidez și la aceste alegeri. După mai bine de douăzeci de ani în politică și cu experiența de viață și profesională acumulată, consider că văd cu claritate diverse direcții pe care trebuie acționat, ca să putem trăi mai bine în această țară și în propriile comunități. Cred în anumite idei și cred că ele pot fi implementate. Așadar, cred în continuare, ca și până acum, în puterea faptelor.
De la consilier local la ministru
R: Aveți o experiență bogată. Ați fost consilier local și prefect la Sibiu, dar și senator și ministru. Care a fost cea mai fructuoasă perioadă?
I.A.: Fiecare perioadă a fost fructuoasă în felul ei, în funcție de specificul, atribuțiile și posibilitățile de acțiune oferite de funcția deținută. Îmi aduc aminte de primul mandat de consilier local la Sibiu, când primar era Dan Condurat. Autoritățile locale erau subfinanțate, nu apăruse legea descentralizării, banii erau foarte puțini și veneau greu de la guvern, iar primăriile nu puteau face mare lucru pentru comunități. A fost o perioadă complicată, în care ne-am străduit, totuși, să sprijinim comunitatea. Am devenit, apoi, prefect al județului, într-o perioadă în care lucrurile evoluaseră, iar problemele erau altele. Am avut de gestionat, împreună cu Primăria Sibiu, programul Sibiu – Capitală Culturală Europeană, am reorganizat activitatea prefecturii, integrând serviciile de înmatriculări și permise auto și pașapoarte în cadrul Instituției Prefectului, și am reușit să reabilităm tot atunci clădirea prefecturii, așa cum arată ea astăzi. La finalul anului 2007, ca președinte al PD-L Sibiu, am obținut cele mai bune rezultate la toate rundele de alegeri. Am devenit senator și președinte al Comisiei de Buget-Finanțe. Evident, însă, că perioada cea mai complexă și plină de provocări de tot felul, a fost cea de ministru al Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri. Observați și din denumire că aria de responsabilitate era uriașă. Astăzi, problematica acestui minister este administrată de 3 miniștri.
R: Să ne oprim puțin mai mult la perioada în care ați fost ministru. Cum a fost Ion Ariton în calitatea de ministru?
I.A.: Aș putea spune că am fost mai degrabă omul faptelor și nu omul vorbelor. Am preferat să fac ce am promis în loc să vorbesc. Cei care mă cunosc știu că nu sunt omul care să povestească toată ziua despre propria activitate. Prefer să fac ce trebuie, la timpul prezent. Îmi aduc aminte o declarație de presă a președintelui Băsescu, care spunea: ”Ministrul Ariton este blamat de presă că nu vorbeşte. În schimb, din punct de vedere al performanţei, a fost singurul ministru felicitat de Fondul Monetar Internațional, pentru pregătirea procesului de restructurare a companiilor de stat şi a organizării concursurilor de manageri. Vă pot spune că este un ministru care îşi face treaba, deşi nu vorbeşte.”
Reluarea cresterii economice
R: Dacă vă uitați în urmă, la realizările d-voastră din perioada când ați fost ministru, de care anume sunteți cel mai mulțumit?
I.A.: În primul rând sunt mândru că am reușit să facem multe lucruri bune pentru România, într-o perioadă extrem de dificilă. În perioada în care am fost ministru, a fost reluată creșterea economică a României. De atunci, timp de zece ani, economia românească a avut o evoluție ascendentă, ceea ce arată că acea creștere economică, de acum zece ani, a fost realizată pe baze sănătoase. Iar restructurarea sistemului energetic, prin înființarea a două noi companii energetice, introducerea managementului profesionist în companiile de stat sau stimularea tinerilor întreprinzători (proiectul devenit azi Start Up Nation) sunt doar câteva dintre programele pe care le-am pus în practică și care au însănătoșit economia.
R: Ce anume ați făcut pentru Sibiu cât timp ați fost ministru?
I.A.: Trăiesc cu convingerea că am făcut multe lucruri pentru Sibiu și că mulți sibieni știu ce anume am făcut. Nu a existat săptămână în care să nu fiu pe șantierul Centurii ocolitoare a Sibiului și am reușit, la 1 decembrie 2010, să o inaugurăm. Mai departe, m-am implicat în demararea proiectelor de realizare a autostrăzii în integralitatea ei până la Nădlac, iar principalul meu obiectiv, pentru următorii 4 ani, ca senator, este realizarea autostrăzii Sibiu-Pitești. Tot în perioada în care am fost ministru au fost finalizate două hidrocentrale situate foarte aproape de Sibiu: una la Robești (Vâlcea) și alta la Racovița (Sibiu). Dacă prima produce energie electrică de 9 ani, cea de la Racovița, chiar dacă este gata, nu poate funcționa pentru că, în 9 ani, nimeni nu a reușit să reabiliteze un pod peste Olt, care să permită punerea în funcțiune a hidrocentralei.
Obiectivele următorilor 4 ani
R: Ați vorbit de autostrada Sibiu-Pitești. Care sunt principalele obiective pe care vi le propuneți ca senator?
I.A.: Obiectivul principal de care mă voi ocupa este realizarea autostrăzii Sibiu-Pitești. Finalizarea acestei autostrăzi va aduce beneficii economice majore nu doar Sibiului, ci întregii țări. În privința obiectivelor politice, noi, cei de la Partidul Mișcarea Populară, ne-am stabilit 3 ținte principale pentru următorii 4 ani. Prima dintre ele este punerea în aplicare a referendumului din 2009, când românii au hotărât reducerea numărului de parlamentari la 300. Numai un Parlament suplu și cu cheltuieli mai mici va funcționa eficient. La fel de motivați suntem să găsim soluția viabilă care să elimine pensiile speciale. Considerăm absolut normal și sănătos ca pensia fiecărui român să fie calculată și plătită lună de lună, conform principiului contributivității. Credem că doar așa vom reconstrui un sistem solid de pensii, astfel încât pensiile mici să crească și să nu se mai creeze dezechilibre la bugetul de stat, prin plata pensiilor speciale. A treia țintă o reprezintă transparența totală în administrația publică, care presupune o activitate la vedere, pentru ca cetățenii să știe pe ce se cheltuie banii lor.
R: Domnule Ion Ariton, vă mulțumesc și vă urez succes!
I.A.: Mulțumesc!