Trecerea la ora de iarnă 2020 se va face în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2020.
Este noaptea în care, se spune, „dormim mai mult”, ziua de 25 octombrie fiind cea mai lungă din an, pentru că, practic, are 25 de ore. Medicii atrag atenția că schimbarea orei poate perturba o anumită rutină și poate afecta organismul, în special în cazul categoriilor mai vulnerabile, scrie Digi24.
Sistemul orei de iarnă şi de vară presupune o ajustatare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă.
La ora de iarnă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4:00 devine ora 3:00, în timp ce la ora de vară, operațiunea este inversă, ceasul se dă înainte cu o oră și ora 3:00 devine ora 4:00.
Ora de iarnă este considerată, însă, ora standard. În legislație i se mai spune și „Timpul Legal Român”.
Așadar, în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2020, ceasurile se dau înapoi cu o oră, la ora 4:00, care va deveni ora 3:00.
În perioada orei de iarnă, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de două ore (față de trei ore când e ora de vară).
Ce se întâmplă cu trenurile
„În noaptea de 24/25 octombrie 2020, când ora 4:00 AM devine ora 3:00 AM, toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 4:00 AM vor pleca la orele din Mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale.
Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4:00 AM, ora oficială de vară, vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale, iar trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinaţie”, anunță CFR Călători.
Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea de la ora de vară la ora oficială de iarnă se face în aceeaşi zi de 25 octombrie 2020, între staţiile de frontieră trenurile vor circula după orele din Mersul de tren în vigoare.
În prezent, sunt trei zone de timp standard în UE: timpul vest-european (Irlanda, Portugalia, Marea Britanie), timpul Europei Centrale (17 state membre) și timpul Europei de Est (România, Bulgaria, Cipru, Grecia, Lituania, Letonia, Estonia și Finlanda).
Cum ne afectează schimbarea orei
Medicii spun că schimbarea orei poate perturba organismul, mai ales în cazul categoriilor aflate la extreme: copiii şi vârstnicii. Nu este exclus să apară insomnii, oboseală, nervozitate sau dureri de cap.
„Unele persoane prezintă tulburări de adaptare. Oganismul uman are o ritmicitate: zi, noapte, somn, veghe. În momentul în care apare deplasarea orelor de som, apare o perturbare”, explică Valentina Boboc – medic de familie.
Pe lângă modificările somnului, ne putem confrunta cu astenie, vertij, irascibilitate, anxietate, tulburări de concetrare sau modificarea apetitului.
La vârtsnici adaptarea poate fi mai dificilă pentru că la ei contează foarte mult şi numărul de ore de somn, şi mesele fixe, şi mai ales medicaţia. Practic li se dă medicaţia peste cap, arată medicul Mihaela Săhlean.
„Atenţie mare în cazul persoanelor cu afecţiuni cardiovasculare, pentru că se secretă în exces hormonii de stres, care pot creşte tensiunea şi pot precipita criză cardiacă sau un accident vascular”, atrage atenția Ruxandra Constantina, medic de familie.
„Noi funcționăm după lumina solară și în momentul în care se scurtează ziua, ne simțim mai obosiți sau chiar avem deficit de atenție”, a explicat la Digi24 Lorena Diaconescu, psiholog.
Trebuie să fim atenți la acele schimbări care ar putea necesita prezentarea la medic. „Putem uneori să ne simțim extrem de obosiți, să devenim disfuncționali – uneori se instalează și depresia de toamnă – și atunci sigur că trebuie să cerem ajutor”, subliniază Lorena Diaconescu.
Cum putem combate neplăcerile create de trecerea la ora de iarnă
Există însă arme împotriva tulburărilor provocate de schimbarea orei. Activitatea fizică ar trebui să fie nelipsită pentru că ajută foarte mult.
Medicii spun că avem nevoie de aproximativ o săptămână, două pentru a ne adapta la ora de iarnă.
Medicii au şi sfaturi care ne vor ajuta să ne adaptăm mai repede. „Să nu ne lăsăm aşa mult influenţaţi psihic de această schimbare, să facem în continuare plimbări în aer liber, alimentaţie bazată pe multe verdeţuri”, spune Ruxandra Constantina, medic de familie.
„Eu i-aș sfătui pe părinții de copii și de adolescenți să profite de acest moment pentru reglarea orei în care se desfășoară somnul copiilor. Știm, ei vor să stea mai mult. Ceea ce putem să facem acum este să le spunem: te vei culca în același timp ca și aseară, dar nu va fi ora 11:00, va fi ora 10:00”, spune psihologul Lorena Diaconescu.
Cât se mai păstrează sistemul cu schimbarea orei
Din 2018 a început să se discute la nivel european despre renunțarea la schimbarea orei, tocmai pentru că are și unele efecte neplăcute. În consecință, Comisia Europeană a propus să se renunțe la schimbarea sezonieră a orei în Europa, oferind statelor membre libertatea de a decide, odată pentru totdeauna, dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă.
Propunerea de renunţare la schimbarea orei ar fi trebuit să intre în vigoare încă din 2019, dar unele ţări europene s-au opus, așa că termenul a fost amânat pentru anul 2021: statele care decid să menţină permanent ora de vară ar urma să facă ultima modificare în acest sens în ultima duminică din martie 2021 (27 spre 28 martie 2021), iar cele care preferă să rămână la ora de iarnă (ora standard) vor face modificarea finală în ultima duminică din octombrie 2021 (30 spre 31 octombrie 2021).
În România, o propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României (L281/2018) a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 29 mai 2018, în calitate de primă Cameră sesizată. La data respectivă şi guvernul României şi-a exprimat poziţia de a nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, potrivit www.cdep.ro. Guvernul şi-a menţinut aceeaşi poziţie şi în punctul de vedere transmis Camerei Deputaţilor la 22 ianuarie 2020, scrie Agerpres.