Un funcționar public sibian, angajat în cadrul primăriei Copșa Mică, a primit peste 40.000 de lei de la APIA, după ce a falsificat în repetate rânduri mai multe acte, potrivit unui comunicat de presă transmis de DNA. Avocatul funcționarului spune că „informațiile sunt prezentate inexacte și nuanțate” și că „DNA este participant la o mascaradă de prost gust”.
CITEȘTE ȘI: Angajat al primăriei Copșa Mică trimis în judecată – A primit bani de la APIA folosind acte false
Redăm integral dreptul la replică transmis de avocatul lui Ciobotă Marcel, cel despre care se face referire în comunicaul de presă al DNA:
„Din momentul în care clientul meu, dl.Ciobotă Marcel, a candidat pentru o funcție publică la alegerile locale, a început un proces amplu de denigrare a acestuia din partea foștilor colegi de la primărie, aflați în opoziție.
După ani de zile în care dl.Ciobotă nu a avut nici măcăr un avertisment la locul de muncă, la câteva zile de la depunerea candidaturii, se înregistrează plângere penală împotriva acestuia, se sechestrează bunuri, iar angajații primăriei împart în rândul comunității, în loc de flyere electorale, extrase CF, prezentând sechestrul aplicat fostului coleg. La astfel de procedee se ajunge în campanie. Postările pe facebook cu aceste extrase încă există.
Îmi pare rău să văd că DNA – ul este participant la această mascaradă de prost gust. Pe lângă faptul că informațiile prezentate sunt inexacte si nuanțate, comunicatul îl prezintă pe clientul meu ca pe un infractor declarat, când nu a avut loc nici o primă ședință de judecată în care acesta să poată oferi o explicație.
DNA-ul ar trebui să știe că divulgarea unor date dintr-un dosar penal până ce acestea nu devin publice ca urmare a pronunțării unei hotărâri judecătorești, este infracțiune. De aceea nici nu ne putem apăra față de astfel de afirmații, divulgând la rândul nostru date pentru ca în acest fel și noi am săvârși o infracțiune.
Nu este nici singura plângere de acest fel. Clientul meu a fost acuzat inclusiv de furt din primărie, fapta fiind clasată, deși plângerea tot către DNA a fost înaintată. La randul său, clientul meu a reclamat abuzurile colegilor, aspect care poate fi confirmat de autorități, însă nu cred că genul acesta de circ are ce căuta în presă, iar clientul meu nu a dorit să facă campanie bazată pe astfel de evenimente.
Tocmai pentru a se evita astfel de situații, în care diferite persoane au de suferit de pe urma unor afirmații ale organelor statului, există în lege articolul 304 din Codul penal, care prevede că: ” Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.”, iar potrivit articolului 225 Cod procedură penală: ” Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică.”
Nenumărate au fost situațiile în care oamenii sunt făcuți cu ou și cu oțet în presă, dați afară din funcție, umiliți în fața apropiaților, ca mai apoi dupa mulți ani să se pronunțe o hotărâre de achitare, pe care nu o mai publică nimeni pentru că pasiunile s-au stins demult.
Cred că parchetele ar trebui să se rezume să dea comunicate atunci când populația poate veni în sprijin la găsirea unor persoane sau când datele pe care le prezintă sunt confirmate de o hotărâre, adevărul judiciar fiind de interes public. Altfel parchetele devin unealtă politică”.
Avocat Moga Șerban,
Sibiu
