Cea mai veche facultate de teologie din România şi una din cele mai apreciate din Europa, cea de la Sibiu, a reuşit în acest an să îşi atragă mai mulţi studenţi faţă de anul precedent, la examenul de admitere, în ciuda pandemiei de COVID-19, o explicaţie fiind reputaţia instituţiei, activarea absolvenţilor ajunşi în poziţii-cheie, dar şi o premieră, un marketing eficient, bazat pe reclame video, dar şi în presa scrisă şi online, în care s-a implicat şi noul prodecan, Constantin Necula, unul din cei mai cunoscuţi preoţi ortodocşi.
Cu o conducere nouă, Facultatea de Teologie din Sibiu promite nu doar să menţină standardele de calitate, dar şi să iniţieze proiecte de cercetare cu facultăţi de profil din lume, scrie Agerpres.
În acest an, pentru prima dată, reclamele au atras 114 studenţi în anul I la Teologia sibiană. Toate marile universităţi din lume înregistrează creşterea numărului de studenţi, pe fondul pandemiei, care înseamnă şi cursuri mai accesibile de la distanţă, adică online.
„Anul acesta admiterea a fost mai bună decât anul trecut, în sensul că în anul I avem cinci grupe, în loc de trei grupe. E o creştere într-adevăr semnificativă şi multă lume se întreabă cum explicăm această creştere. O dată trebuie spus că, la nivel global, s-au înscris în anul I mai mulţi studenţi. Marile universităţi din lume, Harvard, Sorbona, au raportat un număr mai mare de studenţi înscrişi. Cum se explică acest lucru? Probabil prin faptul că, ştiindu-se că anul universitar va începe cu modul de predare online, s-au înscris studenţi care se află la mare depărtare de locurile unde se găsesc universităţile la care s-au înscris. La nivel de universitate avem, de asemenea, pe ansamblu, un an mai bun în ceea ce priveşte admiterile. Eu însă pot să vă spun de ce cred că la Teologie avem mai mulţi înscrişi decât anul trecut. Am identificat trei motive: o dată, anul acesta, am făcut publicitate pentru facultate, prin spot-uri. Este o premieră. S-a făcut publicitate prin televiziune, radio, presa bisericească, presa locală. În anii trecuţi nu s-a făcut niciun fel de publicitate în mediul extra-eclezial. Apoi am folosit reţeaua Alumni, a absolvenţilor Facultăţii de Teologie. Este o reţea foarte mare, cu acoperire aproape globală. Avem absolvenţi care activează pe toate cele cinci continente ale lumii şi am folosit această reţea pentru a ne face publicitate. Şi al treilea lucru, am normalizat relaţia cu unii ierarhi din ţară, care, din diferite motive, în anii trecuţi nu au fost atât de convinşi că trebuie să trimită studenţi să studieze la facultatea din Sibiu”, a declarat, pentru AGERPRES, decanul Facultăţii de Teologie, Daniel Buda.
Potrivit acestuia, şi notorietatea prodecanului Constantin Necula a contribuit la atragerea de noi studenţi.
Considerată de mulţi teologi cea mai bună facultate de profil din ţară, cu o tradiţie din 1786, Teologia de la Sibiu atrage de mai mulţi ani studenţi din Ardeal în special, dar şi din restul ţării şi diaspora.
„Este o tradiţie a Sibiului de a şcoli studenţi nu numai pentru Arhiepiscopia Sibiului, ci şi pentru întreaga ţară şi de a şcoli studenţi care vin din diaspora. Şi această tradiţie noi am întărit-o şi sperăm să o consolidăm în anii următori. Avem un număr bun de studenţi care vin din Sibiu şi din Braşov, deci acoperirea Arhiepiscopiei noastre, însă, facultatea din Sibiu a avut întotdeauna o bună acoperire naţională şi această acoperire naţională se păstrează şi anul acesta, nu e nimic nou. Practic, reputaţia facultăţii a avut întotdeauna şi are un nivel naţional”, a explicat decanul Daniel Buda.
Facultatea de Teologie din Sibiu se numără printre puţinele care se pot lăuda că au studenţi cu o carieră deja în alte domenii şi doresc să studieze acest domeniu doar pentru a se dezvolta personal.
„Există o tendinţă pe care am văzut-o în interviurile pe care le-am avut înainte de admitere, a unor grupuri tot mai mari de candidaţi care doresc să studieze Teologia nu neapărat cu gândul de a deveni preoţi. Avem un grup destul de mare de studenţi care au absolvit o altă facultate, unii au făcut un doctorat în altă ştiinţă, au o carieră bine consolidată şi o situaţie materială bine pusă la punct, nu sunt la prima tinereţe şi îşi doresc să studieze Teologia pentru formare personală, pentru a-şi cunoaşte mai bine propria credinţă. Faptul că avem un astfel de grup, pe care îl aveam şi în anii trecuţi, dar acum este mai mare, este un soi de normalitate. Peste tot în străinătate există persoane de acest fel, care doresc să studieze fie Teologia, fie Filosofia, fie Psihologia, fără a avea neapărat intenţia de a profesa, ci pur şi simplu pentru a-şi continua formarea personală”, a subliniat decanul Daniel Buda.
Şi prodecanul Constantin Necula a remarcat faptul că de la începutul pandemiei a crescut interesul tinerilor pentru studierea Teologiei, Psihologiei, Pedagogiei, Filosofiei.
„E clar că a crescut numărul de înscrişi la Psihologie, Pedagogie, Filosofie, anul acesta am remarcat inclusiv în Universitate, că locurile pentru Pedagogie au fost încărcate la maxim. Asta arată că oamenii în pandemie au constatat că au şi suflet, că nu sunt doar mecanisme sociale, ci că au suflet şi sufletul trebuie hrănit măcar cât trupul. Sunt foarte mulţi dintre absolvenţii celei de a doua facultăţi care s-au apropiat de Facultatea de Teologie, probabil că şi obligativitatea de avea cât mai multe cursuri online, datorită situaţiei ca atare, ne-a şi făcut să fim mai accesibili pentru ei. Mulţi îşi doreau din ţară să vină la cursuri la Sibiu, dar nu aveau timp, ei fiind directori, manageri, acum suntem la îndemâna lor, suntem la un click distanţă”, a declarat prodecanul Constantin Necula.
Facultatea de la Sibiu este un model pentru alte facultăţi de teologie din ţară şi s-a remarcat faţă de cea de la Bucureşti, încă din timpul comunismului, prin faptul că aici au fost acceptaţi la admitere şi cei care nu au absolvit un seminar teologic.
„Reputaţia Facultăţii de Teologie din Sibiu este reală şi se bazează pe câteva date concrete: o dată, la nivel naţional, noi avem această reputaţie că suntem cea mai veche şcoală de teologie cu existenţă neîntreruptă şi al doilea aspect este legat de faptul că în perioada comunistă existau doar două institute teologice cărora li s-a permis existenţa, cel de la Bucureşti şi cel de la Sibiu. Cel de la Sibiu era renumit în perioada comunistă, o dată pentru că era cea mai mare şcoală de teologie ortodoxă din lume ca număr de studenţi şi faptul că aici erau primiţi candidaţi care nu absolviseră Seminarul Teologic, Bucureştiul primea doar absolvenţi de Seminar Teologic. Apoi a venit libertatea de după 1989, s-au înfiinţat multe facultăţi de teologie, după părerea mea, prea multe pentru România, însă noi ne-am păstrat această reputaţie, o dată datorită tradiţiei şi excelenţei care au existat aici, pe care noi am continuat să le întreţinem şi să le creştem şi faptul că celelalte facultăţi de teologie, mai ales cele care s-au înfiinţat în Ardeal şi în Banat, s-au înfiinţat cu sprijinul concret al profesorilor de aici. Acum aceste facultăţi îşi au propriile lor cadre didactice, însă multe dintre ele s-au format aici, adică fie că au absolvit facultatea noastră, fie că şi-au luat doctoratul sub îndrumarea unor profesori de aici. Ne place să credem că cel puţin în parte ei au preluat ceva din ethosul nostru, din modul nostru de a face teologie”, a spus decanul Daniel Buda.
Şef al relaţiilor externe ale Consiliului Mondial al Bisericilor, un om cu rol decisiv în organizarea în 2007 a celei de-a Treia Adunări Ecumenice Europene, chiar în anul Capitalei Culturale Europene, decanul Daniel Buda este unul din cei mai experimentaţi profesori teologi în domeniul parteneriatelor cu străinătatea. Una din priorităţile sale este încheierea de noi parteneriate şi dezvoltarea celor existente, spre exemplu cu Facultatea de Teologie din Pretoria (Africa de Sud).
„În ceea ce priveşte Sibiul, ne putem raporta la învăţământul teologic european, însă noi ne raportăm şi la învăţământul ortodox global. Fiind o facultate veche, avem avantajul de a avea multe parteneriate care au fost dezvoltate în trecut şi este o prioritate a mandatului nostru de a dezvolta alte parteneriate noi. Înainte de a fi decan, am fost şeful relaţiilor externe la Consiliul Mondial al Bisericilor şi am avut responsabilităţi legate de învăţământul teologic. Deci, datorită funcţiei anterioare, practic eu cunosc aproape toate şcolile de teologie ortodoxă din lume. Există multe parteneriate deja încheiate, unele sunt active, altele sunt mai puţin active. Ambiţia noastră este să le facem pe toate active. Apoi, acolo unde din diferite motive nu există parteneriate, să le încheiem. Cu marile şcoli de teologie ortodoxă din lume sunt parteneriate. Eu văd posibilitatea de extindere a parteneriatelor acolo unde există şcoli de teologie, nu neapărat ortodoxă, dar noi şi foarte puternice, în Asia şi Africa. De ce? Practic, într-o lume globală, astfel de parteneriate sunt absolut necesare”, explică decanul Daniel Buda.
Noul an universitar înseamnă pentru teologii sibieni şi un nou început în domeniul cercetării ştiinţifice. Cele două centre de cercetare de la Teologia din Sibiu beneficiază pentru prima dată şi de o susţinere financiară mai mare faţă de anii precedenţi.
„Eu cred că ar merita să vorbim despre cercetarea ştiinţifică şi producţia teologică pe plan global. La iniţiativa conducerii universităţii s-au reacreditat centrele de cercetare ştiinţifică ale Universităţii din Sibiu. Pentru noi, ca facultate, efectul a fost că, dintr-un centru de cercetare teologică care exista şi care avea o anumită activitate, acum avem un centru de cercetare teologică care este condus de părintele prodecan în calitate de director şi care a devenit cu adevărat activ. Majoritatea colegilor sunt activi în acest centru de cercetare teologică şi câţiva în Centrul de Cercetare Ecumenică, care există aici la Sibiu, în colaborare cu colegii evanghelici. O altă noutate pe care a adus-o noua conducere a universităţii este că aceste centre nu doar că au fost activate, dar au primit şi o finanţare semnificativă ca să poată să facă treabă şi noi, atât centrul de Cercetare Teologică, cât şi Centrul de Cercetare Ecumenică, am hotărât să folosim aceste sume de bani pentru a avea o producţie teologică cu importanţă internaţională, globală. Dacă acest proiect va fi dus la bun sfârşit şi suntem încrezători că va fi dus la bun sfârşit, atunci împreună cu Facultatea de Teologie din Pretoria (Africa de Sud), în anul următor o să vedem producţia teologică de semnificaţie globală. Sunt paşi care pot să fie consideraţi mici, însă sunt semnificativi pentru posibilitatea de a publica în limbi străine. Când scrii în limba română, ai potenţial 30 de milioane de cititori, când scrii în engleză ai potenţial 5 miliarde de cititori”, a declarat decanul Daniel Buda.
Atât decanul Daniel Buda, cât şi prodecanul Constantin Necula le doresc tuturor studenţilor, la început de an, sănătate pentru a trece cu bine de această pandemie.
„Să aibă grijă de sănătate (studenţii n.r.), pentru că e extrem de importantă. Am constatat în ultima vreme că şi tinerii sunt muritori şi să îşi poarte de grijă şi lor şi părinţilor şi să nu uite că darul de a învăţa este cel mai mare dar pentru a fi liber. Numai omul învăţat e liber, ceilalţi îşi continuă sclavia”, a explicat prodecanul Constantin Necula.
Încrezător în potenţialul studenţilor teologi, decanul Daniel Buda îi sfătuieşte să nu uite de disciplină, una necesară şi celor care predau, nu doar celor care învaţă.
„Să rămână sănătoşi şi, pentru că au avut curajul să fie studenţi, să păstreze legătura cu facultatea. Ne trebuie ambelor părţi, adică şi studenţilor şi profesorilor, multă disciplină. Trebuie să îţi citeşti emailul de mai multe ori pe zi, să intri pe platformă şi să asculţi cursurile online, să consulţi site-ul Facultăţii, să ai disciplina de a citi mai mult e-books şi e-articles decât să te duci la bibliotecă fizic, se spune că este ‘the new normal’ (noua normalitate n.red.), noi sperăm că nu este the new normal şi o să avem un ‘back to normal’ (întoarcere la normalitate n.red), dar câtă vreme trăim în această realitate, ne trebuie o nouă formă de disciplină, pe care, dacă o practici, constaţi că există multe dezavantaje, dar există şi anumite avantaje”, spune decanul Daniel Buda.
Facultatea de Teologie a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu este cea mai veche instituţie de acest fel din ţară. Înfiinţată în 1786, ca Şcoală Teologică şi reorganizată în 1811 sub conducerea lui Gheorghe Lazăr, funcţionează neîntrerupt până astăzi. În perioada 1948 – 1990, sub numele de Institut Teologic de Grad Universitar, a fost una dintre cele două şcoli teologice ortodoxe de rang universitar din România care au pregătit pe slujitorii Bisericii Ortodoxe. Din 1991 este parte componentă a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.
Facultatea de la Sibiu poartă numele Sfântului Andrei Şaguna şi aici au predat personalităţi precum Dumitru Stăniloaie. Unii absolvenţi şi profesori ai facultăţii sibiene au fost aleşi membrii importanţi ai Bisericii Ortodoxe Române: Miron Cristea, primul patriarh al României, Daniel, actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Nicolae Bălan, IPS Laurenţiu Streza. Unul din cei mai cunoscuţi preoţi români care au urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Sibiu este şi părintele Arsenie Boca, supranumit „Sfântul Ardealului”.
Sursa: Agerpres