După noua majorare a pensiilor, cresc și mai mult diferențele dintre seniorii cu venituri mici și cei cu venituri mari. La o pensie de 1.000 de lei, majorarea a fost de 140 de lei. Cei care aveau 4.000 de lei primesc în plus 560 de lei.
De la 1 septembrie s-a dublat numărul pensionarilor care încasează mai mult de 5.000 de lei lunar, scrie Digi24.
După 30 de ani de muncă, tanti Maria s-a retras în satul Pinoasa, din județul Gorj și primește lunar 800 de lei. Spune că banii sunt puțini, dar muncește în gospodărie.
„Păi, nu ne descurcăm bine, dar mai suntem la țară, mai muncim. Ce să facem? Ar trebui să ne mărească și nouă. Mi-a pus un milion. Puțini bani, puțini, dar ce să facem?”, spune femeia.
Și Floarea Bordaș, în vârstă de 82 de ani, din localitatea Cenad, Timiș, se descurcă greu cu banii, la fel ca cei mai mulți pensionari din România. Majorarea cu 14% de la 1 septembrie a pensiilor nu e de ajuns.
„E cam puțin, că soțul e foarte bolnav și o grămadă de bani dăm pe medicamente și mai fugi încolo, încoace și nu avem nimic noi, numai noi doi și cu ăia de descurcăm”, povestește Floarea Bordaș.
„Eu ce să fac? Îs singură, mă limitez, spusăi, la ce am. N-am ce să fac, asta este”, explică o altă pensionară.
„Am ieșit la pensie de la pază. Ce să faci? La pază cu salariu de 12-13 milioane, cum să îți crească ție pensia?” – adaugă un pensionar.
Mai avantajați sunt tot cei cu pensii mari
Fiind vorba de o creștere procentuală, mai avantajați sunt cei cu pensii mai mari, pentru că la un venit de 5.000 de lei, majorarea este de 700 de lei, în timp ce o pensie de 1000 de lei crește cu doar 140 de lei. Ceea ce duce la o discrepanță și mai mare între cei cu venituri mici și venituri mari.
Potrivit datelor Casei Naționale de Pensii, în septembrie s-a dublat numărul persoanelor care încasează pensii mai mari de 5.000 de lei.
„Se poate ajunge la situația în care cei cu pensii mari deja primesc niște bani mai mulți decât au contribuit și deja devin speciali prin aceste majorări. Nu este normal. Tocmai de aceea eu am propus conceptul de pensie minimă egală cu salariul minim, 1.450 de lei net, ceea ce ar fi însemnat ca pentru unii să fie o majorare cu 30-40% a pensiilor, iar cineva cu 5.000 de lei pensie se ducea la 5.200 lei pensia, ceea ce însemna 4%”, a explicat analistul economic Iancu Guda.
Chiar și pentru o persoană activă pe piața muncii, se ajunge cu greu la un venit de peste 5.000 de lei. Puține sunt domeniile în care un angajat câștigă un asemnea salariu.
„În IT, angajații încep cam cu 700-800 de euro și peste șase luni sau un an, în funcție de capacitatea lor de pregătire, pot să își crească acest salariu ajungând cu lejeritate la 5.000 de lei. Mai există și domeniul vânzărilor, unde putem ajunge la această sumă cumulând o parte fixă și un bonus, în funcție de realizări”, a explicat Corina Diaconu, manager la o agenție de recrutare.
Conform Casei Națonale de Pensii, peste 1.2 milioane de români, din cei aproape 4,7 milioane de pensionari, au primit în septembrie o pensie mai mare de două mii de lei.
Beneficiarii pensiilor majorate
Pensii de peste 5.000 lei:
- august: 27.500
- septembrie: 51.600
(sursa: Casa Națională de Pensii)
Agențiile de rating încep să reacționeze la creșterea pensiilor
Pensiile au crescut cu 14%, însă Parlamentul a decis că procentul trebuie să fie de 40%. Este o cheltuială uriașă, pe care Guvernul spune că bugetul nu o poate suporta în această perioadă. Analiștii cred că și majorarea aplicată de la 1 septembrie este un efort financiar prea mare.
Standard & Poor’s, care va revizui calificativul acordat României la începutul lunii decembrie, avertizează că, fiscal vorbind, țara noastră se întinde mai mult decât îi este plapuma. Analiștii agenției, citați de Reuters, estimează că majorarea pensiilor, alături de alte cheltuieli sociale, vor împinge deficitul bugetar la peste 10% din PIB, unde va rămâne pentru următorii doi ani. Iar asta va declanșa o corecție bugetară „dezordonată”.
Potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar a urcat la 5,18 la sută după primele opt luni ale anului.
Speranțe șubrede
Finanțele își pun însă speranțele în sumele amânate la plată de către firme pentru a atinge ținta de 8,6 la sută din PIB la finalul anului. Conform profit.ro, valoarea totală a obligaţiilor fiscale amânate la plată de către firme, în baza facilităţilor acordate de Guvern în luna martie, a urcat la 14,4 miliarde de lei.
Depinde însă de evoluția economică din perioada imediat următoare dacă aceste sume vor intra în vistieria statului. În cazul în care lucrurile merg prost, probabil că multe dintre firmele care datorează acum bani își vor înceta activitatea, deci sumele vor fi pierdute.
Pe de altă parte, dacă majorarea de 40 la sută intră în vigoare, aceste sume nu vor fi de ajuns, iar presiunea pe bugetul din acest an, dar mai ales pe următorul, va fi uriașă. Iar pentru a face față cheltuielilor în creștere, cel mai probabil vor fi sacrificate din nou investițiile. Mai este și posibilitatea introducerii de noi taxe. Dar, în oricare dintre situații, tot cetățenii vor pierde și asta din cauza unui capriciu electoral.
Sursa: Digi24