Alexandru Tomaşevschi despre dezvoltarea strategică a Sibiului

Sibiul este orașul din România care se compară cel mai mult cu un oraș din vest, centrul vechi al orașului fiind o încântare pentru suflet, iar clădirea primăriei este printre cele mai bine frumoase sedii administrative din țară.

Din păcate, municipiul Sibiu este localitatea reședință de județ din Ardeal cu cea mai slabă performanță nu numai în ceea ce privește absorbția de fonduri europene și cheltuielile de capital, ci și referitor la bunele practici în diverse domenii.

Dacă evaluările cantitative scot în evidență în primul rând o mediocritate în atragerea fondurilor europene, evaluările calitative completează tabloul cu detalii care explică semi-eșecul administrației sibiene.

În administrația locală nu există o politică coerentă în ceea ce privește parcările, un program realist și eficient de reabilitare a clădirilor istorice din oraș, primăria Sibiu fiind ineficientă datorită lipsei unei viziuni clare de dezvoltare.

Municipiul Sibiu, trebuie să se ghideze după principiul dezvoltării durabile, al respectului față de tradiție și de patrimoniul istoric, natural și construit și al valorificării propriei diversități etnice, culturale și religioase. Reprezintă sursa creșterii și a dezvoltării urbane, un magnet pentru locuitorii din alte  județe, precum și din zonele rurale  ale Sibiului, aflați în căutarea unor oportunități de a-și mări veniturile, de a accesa servicii de calitate, precum cele de învățământ și de sănătate, și de a le asigura un viitor mai bun copiilor lor.

 Este de neacceptat ca un oraș precum Sibiul să aibă la sfârșitul fiecărui an, cel puțin în ultimul mandat al actualului primar, un excedent foarte mare care trebuia și putea fi folosit în scopul soluționării multor probleme reale și evidente cu care se confruntă comunitatea locală.

Spre deosebire de municipiul Sibiu, administrațiile municipale și orășenești mai mici din Ardeal, s-au raportat proactiv la oportunitățile de finanțare, reușind să elimine decalajele și să își acopere mult mai bine nevoile de finanțare, politica de coeziune materializată în solidaritatea și prosperitatea pentru toți, având un rol vital în abordarea acestei probleme.

Când vorbim despre fonduri europene, ne gândim la proiecte și  oportunități stringente, pe care le putem rezolva, banii presupunând în primul rând o strategie în cheltuirea acestora, ori dacă strategia nu există, nu e surprinzător că atragerea acestor bani a constituit o mare problemă.

Printre obiectivele propuse și realizabile într-un eventual mandat de edil,  consider drept obiectiv major al comunității sibiene creșterea economiei municipale prin dezvoltare multidimensională și integrată, pentru diminuarea disparităților și creșterea standardului de viață local.

Este foarte importantă promovarea eficienței și a calității reglementării prin valorificarea economiilor de scară și prin investiții în modernizarea administrativă, pentru a ameliora mediul de afaceri local și pentru a ajuta companiile să economisească timp și bani.

Acest lucru se poate materializa prin demararea unor proiecte finanțate cu fonduri europene nerambursabile în următoarele domenii: promovarea transferului tehnologic, îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, sprijinirea dezvoltării urbane durabile, conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural sibian, îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță locală, dezvoltarea durabilă a turismului cultural, dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale.

Instrumentele financiare europene nu sunt un scop în sine, ci ele pot să contribuie la stimularea investițiilor de către  municipalitatea sibiană, pentru activități care generează venituri și reduc costurile, maximizând totodată investițiile private cu sprijin public minim, în vederea realizării obiectivelor de coeziune economică, socială și teritorială ale politicii administrației locale.

In calitate de candidat la conducerea Primăriei Sibiu, mă voi concentra pe înțelegerea necesităților potențialilor beneficiari și ale beneficiarilor existenți, prin sprijinirea acestora în a propune și finaliza proiecte viabile care să contribuie la îndeplinirea scopului major al municipiului, de creștere a standardului de viață, de creare a unor legături directe între instituțiile locale, instituțiile regionale din zona mitropolitană și actorii din sectorul privat.

Fondurile europene nu numai că vor contribui la creșterea economică și a ocupării forței de muncă, ci vor ajuta și la reducerea impactului negativ al crizei economice generate de pandemia Covid-19, fonduri care vor ajuta la menținerea investițiilor publice la un nivel rezonabil.

Provocările legate de dinamismul economic, de infrastructură, de mobilitatea populației sunt importante, fondurile europene permițând comunității locale să facă față multora dintre aceste provocări și să implementeze numeroase proiecte de amenajare urbană, de protejare și conservare a mediului, de dezvoltare durabilă și de tehnologii noi.

Astfel, apreciez că trebuie continuate investițiile în capitalul uman – învățământ și competențe, inovare și sănătate, colaborarea dintre sectorul afacerilor și sectorul cercetării și alte domenii – pentru a realiza creșterea favorabilă incluziunii pentru comunitatea locală și a recupera decalajul față de alte municipii și orașe din Ardeal. Eficiența, transparența și performanța vor rămâne elemente cheie ale politicii noastre pentru creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă.

Un astfel de Sibiu văd eu în viitor: un municipiu dinamic, cu oameni curajoși, inteligenți și educați, care evoluează rapid.