Mă adresez vouă, cu credința în calitatea lucrului bine făcut și a conștiinței că nu există nicio piedică în calea oamenilor care vor să lase moștenire fiilor ceva durabil, pe care să-și construiască, la rândul lor, o viață mai bună!
Mărginimea Sibiului, peisaj sufletesc și esență spirituală, reprezintă pentru mine, care trăiesc în Cisnădioara, o parte din sufletul meu. Sunt mândru de faima pe care și-a câștigat-o în întreaga Europă, și pe care i-au dat-o, printre altele, cetăţile fortificate pentru apărarea Transilvaniei, Tălmaciu – „Coroana Țării”, marele sat al românilor „Săliştea Sibiului – Capitala spirituală a Mărginimii Sibiului”, Răşinariul -„Capitala ortodoxiei transilvane” și locul unde s-au născut Cioran și Goga, personalități importante ale culturii noastre, centrele urbane din lunca Cibinului şi a Oltului, peisajul montan extraordinar și tradițiile care s-au perpetuat timp de secole.
Mai presus de toate, mărginenii „au sfințit” locul cu credința lor în Bine și Adevăr. Mărginimea a fost și a rămas o zonă dintre cele mai bogate și din punct de vedere economic, datorită atelierelor de manufactură textilă și pielărie, creşterii animalelor și comerțului, exploatării lemnului și civilizaţiei apei care au susținut în forță calitatea vieții, toate acestea reprezentând o moștenire pe care suntem datori să o respectăm și să o consolidăm.
Am asistat însă și la efecte nedorite: degradarea și chiar dispariția unor meșteșuguri de valoare care au făcut odinioară celebră zona: vechea industrie a covoarelor și a mătăsii în Cisnădie, a carpetelor și mochetelor (Dumbrava Sibiu) și a păturilor (Orlat). Depopularea satelor, degradarea agriculturii, transformată în mod de subzistență. Lipsa consilierii fermierilor pentru promovarea de produse specifice, incoerența în funcționarea Camerei Agricole, întârzierea proiectelor de finanțare în domeniul agricol, abandonarea unor meserii tradiționale specifice acestei zone, potențialul economic neexploatat, sunt, de asemenea, reale amenințări la adresa conservării specificului acestei zone. Pe lângă acestea, transportul școlar are încă de suferit, multe școli au rămas într-o stare improprie, drumurile au nevoie de investiții masive pentru reparaţii capitale, extindere și modernizare, lucrările de apă și canalizare sunt întârziate. Cunoaştem problemele ţinutului, dar ele sunt într-o continuă dinamică și transformare care necesită aportul tuturor factorilor din administrație.
Marile drumuri de munte, ale oierilor şi brânzei trebuie reintegrate în circuitul natural, economic și social, pentru că pot oferi surse de profit reale. Numai împreună vom reuși să revitalizăm cele două stațiuni montane – Păltinișul și Crințul! Investitorii privați și accesarea de fonduri europene pot duce la dezvoltarea infrastructurii montane și a întregii zone. Un turism montan sustenabil este o alternativă pe care trebuie s-o luăm în considerare ca o sursă economică importantă. Trebuie oprite degradările terenurilor și abandonul pajiștilor și fânețelor naturale, prin sprijinirea tinerilor fermieri și a fermelor mici.
Trebuie să sprijinim și cea mai bogată agendă culturală a județului, Mărginimea fiind renumită pentru marile manifestări culturale: „Udatul Ionilor” (Tălmăcel), „Sadule, grădină mândră”, „Întâlnirea cetelor de Juni” (Sălişte) și festivalurile „Cireşelor” (Cisnădie), „Brânzei şi Ţuicii” (Răşinari), „Bujorului de munte” (Gura Râului), „Sus pe muntele din Jina”, „Cântecele Munților” şi multe alte manifestări de interes local, ce aspiră să devină manifestări de interes regional și naţional.
Din partea mea, exprim speranța într-un parteneriat onest, cu obiective clare, astfel încât Mărginimea Sibiului să recunoască gloria istorică, muntele trebuind respectat şi iubit, ca o bogăţie căreia trebuie să ne închinăm, aşa cum s-au aşezat toate localităţile, la poalele lui!
Găsiți mai multe detalii despre programul FDGR pentru perioada 2020-2024 pe:
https://www.facebook.com/GabrielTischerFDGR
Gabriel Tischer, candidatul FDGR la președinția Consiliului Județean Sibiu