Județul Teleorman este polul sărăciei în România, dacă luăm în calcul salariul net, rata șomajului și numărul de pensionari care revine unui angajat. Aici se câștigă cu aproape 40% mai puțin decât în Capitală – locul unde se plătesc cele mai mari salarii.
Nu este o surpriză pentru nimeni faptul că Bucureștiul este locul unde se trăiește cel mai bine la noi în țară.
Într-un clasament, realizat de HotNews, care a luat în calcul trei criterii și anume salariul net, rata șomajului și numărul de pensionari – Capitala adună 123 de puncte, urmată de județele Ilfov, Timiș, Cluj și Sibiu.
La polul opus se află județul Teleorman, care a adunat 14 puncte. Nici județul Buzău nu stă prea bine, având în vedere că a acumulat 15 puncte. Tot la polul sărăciei se află și județele Suceava, Vaslui și Vrancea.
Atunci când vorbim de salariu, cel mai bine se câștigă în București. În medie, la final de lună, un bucureștean rămâne în mână cu peste 4.200 de lei.
Capitala este urmată de județul Cluj. Aici salariul net este de peste 3.700 de lei. Cei mai puțini bani îi câștigă locuitorii județului Suceava. În medie aici salariul net este de 2.550 de lei.
În Vrancea se câștigă cu 7 lei mai mult. La capitolul șomaj, cel mai bine stă județul Ilfov, urmat de Timiș și mai apoi de București.
În județul Dolj se înregistrează cea mai mare rată a șomajului, respectiv 7,1. Și la Buzău, Mehedinți și Teleorman rata șomajului este una ridicată.
Șomajul nu este singurul criteriu la care Ilfovul ocupă locul 1 la nivel național cu cea mai scăzută rată. Aici sunt și cei mai puțini pensionari la un salariat, respectiv 0,45. Locul 2 este ocupat de București, care este urmat de județele Cluj și Sibiu.
La polul opus se află județul Teleorman. Aici un salariat susține aproape doi pensionari. Giurgiu și Vaslui sunt următoarele în clasamentul celor mai vulnerabile județele în ceea ce privește numărul de pensionari ce revin unui angajat.
Analist economic: Este un rezultat al politicilor macro-economice falimentare aplicate în 20 de ani
Clasamentul reflectă procesul de enclavizare economică, fenomen care trece prin trei viteze diferite în România, a comentat la Digi24 analistul economic Adrian Negrescu.
„Este un rezultat al politicilor macro-economice falimentare aplicate în 20 de ani.
Fenomenul de enclavizare trebuie combinat cu politicile de dezvoltare regională, care nu au creat cadrul macroeconomic în care să se dezvolte afaceri, să se creeze locuri de muncă”, a spus Negrescu.
Factorii care influențează aceste diferențe economico-sociale sunt infrastructura, investițiile, cu efect asupra locurilor de muncă și a consumului, a explicat el.
„Autostrada de exemplu, dacă luăm zona Dobrogei, din momentul în care s-a construit A2, PIB-ul a crescut cu 5% doar pentru că investitorii au avut acces mai ușor și au putut deschide afaceri și crea locuri de muncă. Alta e situația în Moldova, fără autostradă, fără cale ferată performantă, fără aeroport pentru flux de pasageri și de marfă.
Vestea bună e că UE ne-a alocat 800 milioane de euro pentru Autostrada București – Sibiu, care va însemna o creștere semnificativă pentru zona Transilvaniei.
Autostrăzile fac ca oamenii să meargă mai repede, mărfurile să circule.
Sunt lucruri esențiale, dincolo de facilitățile economice pentru investitorii de acolo. Investitorii români și străini trebuie determinați să investească și în zone precum Vaslui, de exemplu, unde sunt terenuri mai ieftine și salariile mai mici.
Este un mix de condiții care, dacă sunt puse inteligent în practică prin politici guvernamentale eficiente pot crea creștere economică eficientă. Cum a fost la Cluj, Sibiu, care nu au avut condiții geografice spectaculoase, dar și-au pus în valoare mai eficient atuurile.
Sunt foarte mulți români care sunt în șomaj, avem un milion de români care să-au întors în țară și care trăiesc de pe o zi pe alta, nu au venit, poate s-au angajat la negru, poate trăiesc din economii.
Sunt un milion de oameni care au nevoie de locuri de muncă și, probabil, se va accentua fenomenul în toamnă. Multe dintre firme nu vor mai reuși să facă față, sunt aproape 150.000 de companii care și înainte de criza erau pe pierdere, au trăit în această perioadă doar pentru a da angajaților banii alocați de stat”, a afirmat analistul economic.
Negrescu: 2021 ar putea aduce mai mulți șomeri
Situația probabil se va accentua din punct de vedere al șomajului, iar 2021 ar putea aduce mai mulți șomeri, a avertizat Negrescu.
Potrivit acestuia, cele mai afectate vor fi unitățile de producție, pentru că nu se mai cumpără la nivelul la care se făcea înainte de criză.
„Vor fi afectate sectoarele transporturilor, de evenimente, aerian.
Sunt efecte negative pe scară amplă. Peste un milion de români, la finalul crizei vor fi în situație dificilă, România trebuie să se pregătească pentru o situație dificilă când, după alegeri, vor urma provocări din punct de vedere economic.
Câștigători vor fi cei care mizează pe digitalizare, care au investit în internet și pentru consumatorii care stau acasă”, a conchis Negrescu.