Execuția bugetară pe primele 7 luni ale anului arată că deficitul a ajuns deja la 4,7% din PIB, în condițiile în care, în aceeași perioadă a anului trecut, era de 1,71%. Datoria publică a atins, în iunie 2020, un nivel de peste 40,2% din PIB, un salt uriaș și foarte îngrijorător, în condițiile în care anul trecut valoarea datoriei publice reprezenta doar 35,2% din PIB. În aceste condiții, este evident că Guvernul este responsabil pentru situația creată și nu va mai avea resurse la buget pentru investiții publice, iar acest lucru va provoca mari probleme acelor autorități locale care nu se mai pot baza acum pe aceste investiții pentru crearea de locuri de muncă si creșterea nivelului de trai în cadrul comunităților pe care le conduc.
“Situația fiscal-bugetară actuală e dezastruoasă. Deficitul bugetar, precum și nivelul atins de datoria publică vor face imposibilă finanțarea investițiilor publice. Până când Guvernul nu va echilibra situația bugetară a țării, autoritățile locale nu mai se pot baza pe alocări de fonduri pentru investiții în comunități. Primăriile și consiliile locale trebuie să se axeze acum mai mult ca oricând pe accesarea fondurilor europene. Chiar dacă Guvernul nu a trimis înca planul national de relansare si rezilienta la Bruxelles pentru a avea garanția că va fi aprobat și vom putea accesa fondurile europene puse la dispoziție de CE, autoritățile locale ar trebui deja să creioneze noi proiecte de digitalizare sau de protejare a mediului inconjurător (verzi), în linie cu prioritățile Comisiei Europene, proiecte care ar putea fi finanțate din pachetul Next Generation EU”, a declarat Ioana Petrescu, vicepreședinte PRO România.
Orașul Sibiu nu este campion la atragerea de fonduri europene. Din contră, primăria Sibiu a accesat doar o jumătate de miliard de lei până acum, de la aderarea României la UE, adică în perioada 2007-2020. Valoarea totală a proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile în această perioada este de doar 586 milioane de lei, conform Ioanei Leca, administratorul public al municipiului Sibiu. Asta înseamnă aproximativ 41,85 milioane de lei pe an, adica mai putin de 10 milioane de euro pe an.
În același timp, conform unui studiu realizat de UrbanizeHub, Oradea a atras 255,5 milioane de euro, Clujul 215,6 milioane de euro și Timișoara 156,8 milioane de euro in exercitiul bugetar 2014-2020. La nivel național, orașele Oradea, Turda, Zalău și Dej sunt localități care au atras fonduri de peste 1.000 de euro pe cap de locuitor. Sibiul, care a primit titlul de capitală culturală europeană în 2007, se află foarte departe de performanța orașelor mai sus menționate.
„Modelul de dezvoltare economică adoptat de Sibiu s-a bazat pe atragerea masivă de investiții străine. Acest model a fost de succes având ca premise tradiția germană și forța de muncă ieftină și calificată. În prezent însă, în condițiile crizei economice produse de actuala pandemie, investițiile se îndreaptă către țările care au forța de muncă mai ieftină ca a noastră. Tocmai acest model de dezvoltare a dus în prezent la contractarea puternică a economiei sibiene și disponibilizarea masivă a forței de muncă. De aceea, în calitate de candidat la demnitatea de primar al Sibiului, vin cu un nou model de dezvoltare care să transforme administrația locală într-un motor de dezvoltare economică în condițiile actualei crize economice. Acest model se va baza pe un program masiv de investiții publice finanțat din fonduri europene, capitol complet neglijat până în prezent de administrația sibiană. Acest program de investiții este prezentat în oferta mea electorală și realizarea lui va constitui un ajutor puternic pentru oamenii de afaceri sibieni și va permite absorbția forței de muncă disponibilizate”, a spus candidatul PRO România la Primăria Municipiului Sibiu, Alexandru Tomașevschi.
Nici Consiliul Județean Sibiu nu performează la accesarea de fonduri europene. În perioada 2014-2020, a reușit să atragă, prin Programul Operațional Regional, doar 90,2 milioane euro, spre deosebire de Consiliul Județean Cluj, care a accesat finanțare de 250 miloane de euro în perioada 2016-2018. Un alt exemplu este Consiliul Județean Arad, care, în ultimii patru ani, a atras fonduri europene în valoare de 120 milioane de euro. În urmă cu doar câteva zile, CJ Sibiu anunța cu mare fast aprobarea unor investiții în domenii precum asistența socială, infrastructura rutieră, turism și cultură, în cadrul unor proiecte cu finanțare europeană ce urmează să fie atrase în parteneriat cu instituții din subordinea CJ sau cu primării din județul Sibiu. Interesul pentru proiectele de imbunătățire a calitații vieții polulației sau de modernizare a infrastructurii nu s-a manifestat mai deloc în ultimii ani la Consiliul Județean Sibiu, deși astfel de proiecte ar fi fost necesar să fie implementate de multă vreme.
„Administrația Consiliului Județean transmite în ultima vreme comunicate de presă cu un conținut suplu povestind, așa cum ne-a obișnuit despre ce va face in viitor în legătură cu proiecte care fac parte deja din strategia de dezvoltare a județului Sibiu pentru 2012-2020. Aceste proiecte sunt acum în 2020 abia la stadiul de aprobare a justificării impactului ceea ce înseamnă că proiectul nu există nici măcar pe hârtie. Un exemplu concret este Hotărârea privind aprobarea justificării impactului asupra dezvoltării economice, la nivel județean, a proiectului << Modernizarea DJ 106 A – Sibiu – Păltiniș – Șanta – DJ 106 N – Cabana Gâtul Berbecului – DJ 106 P – DJ 105 G – Râu Sadului – Tălmaciu – Avrig – DN 1 (Bradu) – DJ 104 F – Săcădate – Glâmboaca – Colun – Nou Român >> care ne asigura CJ că va avea un bun impact turistic. Acesta e doar unul dintre exemplele de proiecte care trebuiau finalizate prin accesarea de fonduri europene până în anul 2020. Consiliul Județean îl anunța ca pe un proiect aproape rezolvat, pe care îl putem vedea însă cel mult in simulările virtuale de pe site-ul CJ așa cum putem vedea și noul spital județean.
Alături de colegii mei avem deja experiența demonstrată în atragerea fondurilor europene în mediul antreprenorial privat și având și expertiza europarlamentarului PRO România Corina Crețu, suntem siguri că putem face acest lucru cu succes și la Consiliul Județean Sibiu. Fondurile structurale sunt o oportunitate imensă de care trebuie să profităm. Îmi propun ca în mandatul care urmează să ne concentram energia pe cele 80 de miliarde de euro alocate României în următorul exercițiu financiar”, a mai declarat candidatul PRO România la Președinția Consiliului Județean Sibiu, Petru Florea.