Românii au redescoperit atracțiile turistice din propria țară, iar pe lângă clasicele destinații, Litoral și Valea Prahovei, mulți optează pentru Mărginimea Sibiului. Turismul rural și agroturismul sunt la mare căutare în această perioadă.
Pe lângă clasicele destinaţii, Litoral şi Valea Prahovei, o bună parte dintre români optează pentru turismul verde, în natură, unde beneficiază de condiţii de izolare, iar câştigătorii sunt de departe Delta Dunării ca regiune şi turismul rural şi agroturistic ca formă de turism, susţine Traian Bădulescu, consultant în acest domeniu, scrie AGERPRES.
„Aşa cum am estimat încă de la izbucnirea pandemiei Covid-19, era evident că românii vor călători în acest an preponderent în propria lor ţară. Preferinţele pentru turismul intern sunt, în prezent, o tendinţă înregistrată pe plan mondial. Însă România are şi un avantaj, numărându-se printre ţările cu potenţial turistic mare, dar şi cu un turism intern dezvoltat. În sezonul de vară am observat două tendinţe pe partea de turism intern. O parte dintre turişti aleg Litoralul românesc, aşa cum este normal în această perioadă, iar o altă parte optează pentru turismul verde, în natură, unde beneficiază de condiţii de izolare. În această a doua situaţie, mulţi români au avut ocazia să redescopere o altă Românie, cu foarte multe obiective şi atracţii turistice”, afirmă Traian Bădulescu într-o declaraţie pentru AGERPRES.
Consultantul a realizat o analiză despre tendinţele în turismul intern în această perioadă. În opinia sa, foarte mulţi turişti au ales în premieră, în acest an, Delta Dunării, deoarece regiunea nu a fost aproape deloc afectată de pandemie, este o rezervaţie naturală, unică în Europa, dar în acelaşi timp are şi litoral, în special la Sfântu Gheorghe şi Sulina.
„Pe partea de turism rural, majoritatea turiştilor caută pensiuni construite în stil tradiţional, care asigură un cadru natural deosebit şi, fireşte, condiţii de securitate şi de siguranţă. La ora actuală, ca tendinţă nouă, mulţi turişti nu îşi mai petrec doar weekend-urile la pensiuni, ci aleg să-şi petreacă sejururi complete, de 6-7 nopţi. Foarte multe pensiuni care oferă condiţii de calitate au grad de ocupare foarte ridicat până în luna septembrie. De altfel, ca tendinţă, majoritatea turiştilor fac acum rezervări pe ultima sută de metri, cu excepţia pensiunilor rurale şi a Deltei Dunării, unde se fac rezervări din timp, şi pentru lunile septembrie – octombrie”, spune consultantul în acest domeniu.
Mărginimea Sibiului, la mare căutare
Într-un top al celor mai solicitate regiuni turistice, pe primul loc se află în continuare litoralul românesc, ca număr de turişti, deoarece reprezintă o formă de turism de masă, asigură plajă şi mare şi are şi cele mai multe locuri de cazare. „Imediat după Litoral, Delta Dunării a înregistrat o creştere extraordinar de mare. Atât pensiunile şi vilele, precum şi hotelurile din Deltă sunt foarte solicitate, mai ales în weekend-uri multe dintre ele având un grad de ocupare de 100%. Alte regiuni cu turism rural dezvoltat solicitate mult sunt Bran-Moieciu, Mărginimea Sibiului, Oltenia de sub Munte, Munţii Apuseni, Ţinutul Secuiesc şi Maramureş. De asemenea, a luat amploare şi turismul rural din proximitatea Bucureştiului, şi aici mă refer la zone precum Snagov, Comana, Măgureni de Prahova, Satul Banului sau Valea Prahovei în sine”, apreciază sursa citată.
Alte forme de turism care iau amploare în această perioadă sunt turismul ecumenic, cu cazare la mănăstiri, turismul de drumeţie, turismul la cort, în campinguri, turismul vitivinicol sau turismul în locuri spirituale, istorice sau energetice precum Sarmizegetusa, Munţii Buzăului – Ţara Luanei, platoul Bucegilor, Munţii Retezat. Românii au revenit la circuitele interne de 2-4 zile, pe diverse tematici, pe care le fac cu autocarul şi cu ghizi autorizaţi.
În Sibiu, turismul e în scădere
Mulți români aleg să vină în Mărginimea Sibiului, însă municipiul Sibiu este ocolit. Față de alți ani, în 2020 s-a înregistrat o sădere, iar asta din cauza lipsei turismului de evenimente.
Bădulescu afirmă că sunt şi regiuni turistice şi tipuri de turism care au înregistrat o scădere considerabilă. Marile oraşe precum Bucureşti, Braşov, Sibiu sau Cluj înregistrează un trafic turistic redus, ţinând cont că România nu mai are momentan turism de evenimente, de city break sau incoming decât la un nivel foarte mic.
„Pe partea de turism balnear şi de turism de evenimente avem încă multe restricţii cauzate de pandemie, dar rămânem cu celelalte forme de turism. În cadrul acestor forme de turism avem câteva produse de nişă, unice pentru România, precum Delta Dunării, regiunile Maramureş, Bucovina sau Mărginimea Sibiului, legenda lui Dracula, oraşele săseşti din Transilvania, care pot fi promovate în forţă şi pe pieţele externe”, spune Bădulescu.
În concluzie, Traian Bădulescu afirmă că agenţiile de turism specializate pe turism intern au ieşit cel mai în câştig în această perioadă grea, de supravieţuire, iar românii au descoperit că pot avea 1001 de atracţii în propria ţară, lăsând la o parte deja clasicele litoral şi Valea Prahovei, care oricum sunt extrem de solicitate. „Sper ca revenirea către turismul intern să constituie un rodaj pentru proprietarii şi pentru lucrătorii din turism, care îi va pregăti pe aceştia pentru un incoming la adevărata valoare a ţării, măcar în perspectiva anilor 2022-2023. De asemenea, sper ca turiştii români să capete încredere mai mare în România, iar autorităţile române să investească mai mult în infrastructură. Pentru că avem încă probleme, pornind de la lipsa autostrăzilor sau a toaletelor publice pe traseele turistice, până la probleme punctuale. De exemplu, peştera Scărişoara nu are o scară adecvată, care să asigure accesul turiştilor, desi este un obiectiv extrem de cunoscut”, subliniază consultantul în turism, Traian Bădulescu.
Sursa: AGERPRES
