În plin secol XXI, într-un Sibiu cu pretenții de oraș european, cultural și cosmopolit peste o sută de familii trăiesc la fel ca în Evul Mediu. Nu au apă, nu au curent și se încălzesc cu lemnele adunate de pe câmp. Copiii se joacă prin noroi și de multe ori se duc la culcare murdari și nemâncați. Oamenii trăiesc acolo de când se știu iar autoritățile își amintesc de ei doar o dată la patru ani. Ora de Sibiu vă prezintă o față nevăzută a Sibiului. Vă arătăm cum trăiesc sute de suflete în sărăcie lucie, cu lipsuri și nevoi pe care nu le știe nimeni.
Gușterița a fost odată un sat dichisit în care trăiau sute de familii de sași harnici. După ce aceștia au plecat din țară, locuințele lor au rămas în paragină și zona a devenit raiul rromilor aflați în căutarea unui loc în care să se așeze. După ce treci de Strada Podului, la poalele dealului, intri într-o altă lume.
Peste o sută de familii trăiesc în mizerie
Zeci de barăci și case din chirpici răsar printre buruienile înalte. Din coșurile de fum iese un fum gros care miroase înțepător. Oamenii spun că se încălzesc cu lemne dar atunci când nu au, pun pe foc orice găsesc – haine, sticle de plastic sau cauciucuri uzate.
După ce am ajuns în fața primei barăci construite din resturi de materiale de construcții, ne-a ieșit în cale Angela Lăcătuș, o femeie de 58 de ani. Aceasta ne-a prezentat cartierul și ne-a spus pe scurt care sunt problemele cu care se confruntă oamenii. Nu se vede locuind în altă parte. Copiii ei sunt mari și au la rândul lor copii. Ghetoul din Dealul Gușteriței este locul pe care îl consideră acasă dar și-ar dori să primească măcar puțin ajutor și din partea autorităților. Sărăcia, lipsa actelor de identitate, lipsa utilităţilor de bază și mizeria sunt doar câteva dintre realităţile traiului în ghetou.
Copiii care cresc copii
Copiii din mica comunitate sunt numeroși. Fete abia trecute de 14 – 15 ani, își cară în brațe proprii copii.
Paula Soica are 17 ani. Are un băiețel de nici doi ani în brațe și ne spune că este din nou însărcinată. Ne invită să vedem unde locuiește cu soțul ei cu doi ani mai mare.
“E greu, sigur că e greu să trăim așa. Nimeni nu vine să ne întrebe cum trăim, cum ne descurcăm. Am un copil și acum îl aștept pe al doilea”, sunt gravidă în două luni, spune fata.
Urcăm cu greu spre o bojdeucă din chirpici, vopsită strident în culoarea roz. Picioarele ni se afundă în noroiul care e peste tot. Rufe mai mici sau mai mari sunt întinse la soare și de după poarta dărăpănată, ni se arată o panoramă a Sibiului. Contrastul dintre cele două lumi este izbitor.
La fel ca Paula, Izabela Moatăr are 17 ani. Ține în brațe un bebeluș de doar câteva luni. Acesta plânge și îi este destul de greu să îl liniștească. Locuiesc într-o casă care a ars din temelie și care acum abia mai stă în picioare. Ne spune că are nevoie de ajutor.
“Noi am avea nevoie de un acoperiș deasupra capului. Casa asta cade pe noi și nu avem unde să ne ducem. Unde să plecăm? Nu avem nimic – gaz, curent sau apă. Zici că nici nu locuim în Sibiu. Pe noi ne-au uitat toți”, spune necăjită Izabela.
Oamenii speră că cineva le va auzi strigătul de ajutor
Oriunde te întorci, dai de copii. Oamenii spun că îi îngrijesc și îi hrănesc dar, fără apă curentă și fără electricitate, viața lor e grea. Îi trimit la școală și spun că își doresc ca măcar ei să aibă altă soartă când vor crește mari.
Sibienii din Dealul Gușteriței visează la condiţii mai bune și la un trai decent. Spun că autoritățile îi caută numai o dată la patru ani, atunci când au nevoie de voturile lor.
Ora de Sibiu a cerut un punct de vedere și din partea Primăriei Sibiu. Ca urmare a situației prezentate în articol, începând de joi, 4 iunie, Direcția de Asistență Socială va începe o acțiune de identificare a tuturor construcțiilor improvizate din zonă și îi va sprijini pe cei care au nevoie.
“O mare parte din aceste persoane se află deja în evidențele Direcției de Asistență Socială care a desfășurat anchete și a acordat diverse tipuri de ajutoare sociale în cazul celor care îndeplinesc criteriile legale: venit minim garantat, alocație pentru susținerea familiei, masă la Cantina Municipiului, alocație suplimentară, etc. Direcția de Asistență Socială continuă să se deplaseze în teren pentru anchete și acordarea de sprijin, migrația acestor persoane fiind ridicată și astfel impunându-se o actualizare continuă. De altfel, în perioada 4-20 iunie Direcția de Asistență Socială a planificat o acțiune pentru identificarea tuturor acestor construcții improvizate din Sibiu în care locuiesc persoane defavorizate, scopul fiind acela de a-i lua în evidență și de a le oferi sprijin”, transmite Mirela Gligore, purtător de cuvânt al Primăriei Sibiu.
Bună ziua! Am niște haine de dama, haine de fetite și niște jucării, pe care as vrea sa le donez acestor persoane. Cum trebuie sa procedez? Menționez ca locuiesc în Arpașu de Sus.
Oare cei care mai muncesc in tara asta mai conteaza. Sau sunt buni numai la muls de bani. Saraci, saraci dar de muncit au muncit vreo zi? Cati oameni muncesc pe rupte, sunt saraci dar isi duc saracia cu demnitate si nu sunt tot cu mana intinsa.Nici nu vreau sa ma gandesc cat de legal stau acolo, cum si-au construit casele , etc ,caci ceilalti si un gard de-si construiau fara autorizatie…, munceau un trimestru pentru plata amenzii.
De ce ați ignorat complet să menționați munca preoților parohiei Gușterița? Muncesc de ceva vreme pe brânci pentru a ajuta această comunitate, mai ales copiii. Și de ce nu discutați și cu cei de la fundația ARAPAMESU, care sunt prezenți în zonă de după revoluție?
Interesant articol, bine realizat ca “anchetă jurnalistică”, dar nu suficient ancorat în realitate. Pe scurt:
1. Când veneau, într-o zi, cu sacoșele pline de la Cantina Municipiul Sibiu, i-am surprins exclamând scârbiți: “… (înjurătură) iar ne-o dat pulpe de pui (altă înjurătură)…”.
2. La blocurile învecinate vin mereu la “ciordit” și se aleg cu câte-un rând de haine noi, cu câte-o bicicletă sau, marele premiu, o motocicletă…
3. Din când în când, mai dau foc la câte ceva și fac aerul irespirabil pentru locuitorii din zonă, fără ca vreuna dintre autoritățile sesizate să ia vreo măsură concretă…
4. Nu mai departe de seara trecută, dar frecvent în cei 10 ani de când locuiesc în apropierea lor, au tras un chef de pomină, cu muzica lor preferată urlând din niște boxe de sute de wați!
Aș putea continua…dar cred că e de ajuns!
Vreau condiții. Noua cine ne oferă condiții . Noi muncim si cat câștigăm atât avem. Am mai citit articol despre ei. Sunt asistați social. Primesc mâncare de la cantina. Se plimba cu autobuzele nu ai loc de ei miros, sunt murdari, ti frica sa comentezi. Au ocupat un teren care nu e al lor . Noi multi plătim rate pentru casa si muncim. Sa întindă mâna stiu. Sa isi trimită copii la școli și sa meargă la munca. Sa fie cinstiti. Sunt săraci dar nici nu vor să fie altfel. Asteapta sa primească. De unde primesc. De la cei care muncesc. Plătesc impozite. Sunt săraci pentru ca asa le place, nu le place munca . Oameni sănătoși apți de muncă. În sibiu găsești de lucru, doar sa vrei. Dar e greu trebuie să te trezești de dimineata sa lucru 8 ore. E greu. Dar pentru cei care muncim nu ne e greu. Pentru cei care avem rate la case si nu stim maine daca avem de lucru cu tot ce se intampla. Asa au fost educați ada își educă copii dacă poți spune educație. Or fi printre ei si care muncesc care or fi curați dar puțini. Dacă am cere toți sa primim ajutoare si nime nu ar lucra ce ar mai fi . Oi fi rea dar ii văd ii stiu si nu pot, nu pot sa vad cum in continuare ii susțineri. De ce nu merg la munca nu la întins mâna.
Corect spus! Ai tot respectul meu! Asteapta doar sa li se dea! Sunt o gramada de firme in Sibiu care angajeaza si fara scoala! Noi putem lucra 8 ore pe zi pentru un trai decent, ei de ce nu fac asta!
Felicitari pentru articol.Poate asa se mai mobilizeaza autoritatile statului si politicienii rupti de realitate.
O informație pe care nu am regasit-o in articol este câți, dintre acești părinti sunt angajați sau au fost angajați înainte de pandemie, ce fac ei pentru copiii lor???
Aceste comunități beneficiază de mai mult ajutor din partea autorităților, celelalte se ajuta singure.