În plin secol XXI, într-un Sibiu cu pretenții de oraș european, cultural și cosmopolit peste o sută de familii trăiesc la fel ca în Evul Mediu. Nu au apă, nu au curent și se încălzesc cu lemnele adunate de pe câmp. Copiii se joacă prin noroi și de multe ori se duc la culcare murdari și nemâncați. Oamenii trăiesc acolo de când se știu iar autoritățile își amintesc de ei doar o dată la patru ani. Ora de Sibiu vă prezintă o față nevăzută a Sibiului. Vă arătăm cum trăiesc sute de suflete în sărăcie lucie, cu lipsuri și nevoi pe care nu le știe nimeni.
Gușterița a fost odată un sat dichisit în care trăiau sute de familii de sași harnici. După ce aceștia au plecat din țară, locuințele lor au rămas în paragină și zona a devenit raiul rromilor aflați în căutarea unui loc în care să se așeze. După ce treci de Strada Podului, la poalele dealului, intri într-o altă lume.
Peste o sută de familii trăiesc în mizerie
Zeci de barăci și case din chirpici răsar printre buruienile înalte. Din coșurile de fum iese un fum gros care miroase înțepător. Oamenii spun că se încălzesc cu lemne dar atunci când nu au, pun pe foc orice găsesc – haine, sticle de plastic sau cauciucuri uzate.
După ce am ajuns în fața primei barăci construite din resturi de materiale de construcții, ne-a ieșit în cale Angela Lăcătuș, o femeie de 58 de ani. Aceasta ne-a prezentat cartierul și ne-a spus pe scurt care sunt problemele cu care se confruntă oamenii. Nu se vede locuind în altă parte. Copiii ei sunt mari și au la rândul lor copii. Ghetoul din Dealul Gușteriței este locul pe care îl consideră acasă dar și-ar dori să primească măcar puțin ajutor și din partea autorităților. Sărăcia, lipsa actelor de identitate, lipsa utilităţilor de bază și mizeria sunt doar câteva dintre realităţile traiului în ghetou.
Copiii care cresc copii
Copiii din mica comunitate sunt numeroși. Fete abia trecute de 14 – 15 ani, își cară în brațe proprii copii.
Paula Soica are 17 ani. Are un băiețel de nici doi ani în brațe și ne spune că este din nou însărcinată. Ne invită să vedem unde locuiește cu soțul ei cu doi ani mai mare.
„E greu, sigur că e greu să trăim așa. Nimeni nu vine să ne întrebe cum trăim, cum ne descurcăm. Am un copil și acum îl aștept pe al doilea”, sunt gravidă în două luni, spune fata.
Urcăm cu greu spre o bojdeucă din chirpici, vopsită strident în culoarea roz. Picioarele ni se afundă în noroiul care e peste tot. Rufe mai mici sau mai mari sunt întinse la soare și de după poarta dărăpănată, ni se arată o panoramă a Sibiului. Contrastul dintre cele două lumi este izbitor.
La fel ca Paula, Izabela Moatăr are 17 ani. Ține în brațe un bebeluș de doar câteva luni. Acesta plânge și îi este destul de greu să îl liniștească. Locuiesc într-o casă care a ars din temelie și care acum abia mai stă în picioare. Ne spune că are nevoie de ajutor.
„Noi am avea nevoie de un acoperiș deasupra capului. Casa asta cade pe noi și nu avem unde să ne ducem. Unde să plecăm? Nu avem nimic – gaz, curent sau apă. Zici că nici nu locuim în Sibiu. Pe noi ne-au uitat toți”, spune necăjită Izabela.
Oamenii speră că cineva le va auzi strigătul de ajutor
Oriunde te întorci, dai de copii. Oamenii spun că îi îngrijesc și îi hrănesc dar, fără apă curentă și fără electricitate, viața lor e grea. Îi trimit la școală și spun că își doresc ca măcar ei să aibă altă soartă când vor crește mari.
Sibienii din Dealul Gușteriței visează la condiţii mai bune și la un trai decent. Spun că autoritățile îi caută numai o dată la patru ani, atunci când au nevoie de voturile lor.
Ora de Sibiu a cerut un punct de vedere și din partea Primăriei Sibiu. Ca urmare a situației prezentate în articol, începând de joi, 4 iunie, Direcția de Asistență Socială va începe o acțiune de identificare a tuturor construcțiilor improvizate din zonă și îi va sprijini pe cei care au nevoie.
„O mare parte din aceste persoane se află deja în evidențele Direcției de Asistență Socială care a desfășurat anchete și a acordat diverse tipuri de ajutoare sociale în cazul celor care îndeplinesc criteriile legale: venit minim garantat, alocație pentru susținerea familiei, masă la Cantina Municipiului, alocație suplimentară, etc. Direcția de Asistență Socială continuă să se deplaseze în teren pentru anchete și acordarea de sprijin, migrația acestor persoane fiind ridicată și astfel impunându-se o actualizare continuă. De altfel, în perioada 4-20 iunie Direcția de Asistență Socială a planificat o acțiune pentru identificarea tuturor acestor construcții improvizate din Sibiu în care locuiesc persoane defavorizate, scopul fiind acela de a-i lua în evidență și de a le oferi sprijin”, transmite Mirela Gligore, purtător de cuvânt al Primăriei Sibiu.