Coronavirusul a devenit marea pandemie a secolului XXI, cu implicații încă nebănuite și de-a dreptul tenebroase. În puțin mai puțin de jumătate de an, omenirea a înregistrat 5 milioane de cazuri confirmate și peste 320.000 de decese.
Teama de Covid-19 vine nu numai de la capacitatea sa de răspândire și mortalitatea care afectează grupele de risc cu afecțiuni diverse, fără să se știe măcar originea sa, ci și datorită faptului că nu există un vaccin care să-l oprească, iar maratonul laboratoarelor de a găsi leacul pare departe de un final fericit. Omenirea nu este însă la prima pandemie și nici la cea mai gravă. Este însă cea mai mare care se petrece sub imperiul Internetului.
De când Covid-19 a intrat în viața noastră, am citit multe despre asta: știm că este cunoscut aproximativ 93% din genomul său, dar știm puțin despre restul de 7%. Acest lucru ne ajută să-l comparăm cu alte boli grave similare, cum sunt SARS și MERS. Dar dacă vorbim despre puterea sa devastatoare, există și alte pandemii, cum ar fi gripa spaniolă, (care nu a izbucnit în Spania dar presa spaniolă a fost singura care a relatat despre cazuri, restul tarilor cenzurând informațiile din considerente morale) pesta sau variola care, din păcate, a rămas în istorie pentru puterea sa devastatoare, cu peste 15 milioane de cazuri si 2 milioane de victime.
Gripa uitată
Și totuși există o mare pandemie despre care s-a vorbit puțin sau deloc și care s-a produs la mijlocul secolului trecut, intrând în istorie ca gripa Hong Kong. Primul focar a apărut 1968 în Hong Kong și a lăsat un record tragic de peste un milion de morți. Gripa Hong Kong pare acum uitată dar a fost o pandemie care a ajuns să genereze teamă la nivel mondial și care are multe asemănări cu focarul actual de covid-19 care devastează jumătate din lume.
Era în septembrie 1968 când au început să se înmulțească cazurile în Statele Unite, unde multe persoane au mers la centrele medicale cu simptome de gripă foarte agresive și de lungă durată. Doar câteva luni mai târziu, multe țări din Europa au început să experimenteze aceeași situație: Germania a avut 60.000 de victime, Berlinul fiind nevoit să-și îngrămădească cadavrele în metrou. În Franța, 30.000 de oameni au murit, iar în Londra cel puțin 20% din personalul sanitar era contagiat potrivit „BBC”. A fost numită gripa Hong Kong, deoarece au descoperit că pacientul zero a apărut acolo.
La acea vreme, nu s-au luat măsuri extreme precum carantina de acum dar au fost puse în aplicare unele reguli, cum ar fi menținerea distanței sociale, subliniind importanța spălării mâinilor și, mai ales, limitarea transportului public până la controlarea epidemiei. Cu toate acestea, nu numai că nu a fost controlată, dar a existat un al doilea val mult mai agresiv care a sfârșit ucigând mult mai multe persoane decât în timpul primului val, în special a celor peste 65 de ani și a celor cu patologii anterioare, cum se întâmplă în prezent cu Covid-19.
Cel mai curios este că, până în prezent, continuă virusul care provoacă gripa Hong Kong continuă să fie un virus activ și să circule la nivel mondial, dar capacitatea sa de incidență a scăzut exponențial. Gripa Hong Kon, produsă de tulpina H3N2, este considerată „cel mai important virus gripal A și cel mai agresiv la oameni „, a explicat Edwin D. Kilbourne într-un studiu publicat în 2006. Gripa spaniolă (1918-20) a fost produsă de H1N1 si a ucis peste ăntre 30 și 40 de milioane de oameni, iar gripa asiatică (1957-58) este produsă de H2N2.
Studiile ulterioare au confirmat că H3N2 a apărut la porcii care au fost infectați cu virusuri aviare și umane în același timp. Acea mutație a generat un nou virus care a fost transferat în curând oamenilor, care au sfârșit infectându-se reciproc. Sau, cu alte cuvinte, virusul a fost de origine aviară și gazda intermediară până la atingerea ființei umane a fost porcul, tocmai cel care a făcut posibilă contagiunea la oameni.
În cazul coronavirusului, animalul gazdă este încă căutat, dar ar avea originea în lilieci, de unde s-a mutat până când a trecut la oameni. În ziua de azi, puțini își amintesc gripa de Hong Kong, dar acea pandemie a adăugat peste un milion de decese la nivel mondial, cu caracteristici foarte asemănătoare cu Covid-19. O dovadă a fragilității ființei umane, dar și a capacității noastre de a depăși orice adversitate și a depăși momente ca cele pe care le trăim acum.
