Coronavirusul - Ce factori de risc și motive de îngrijorare sunt în România

Zonele rurale, cu o populație îmbătrânită și cu tradiția întâlnirilor în familie de Paști și unde capacitatea sistemului medical este redusă, pot să fie un factor de risc în România, care să aducă o evoluție nefavorabilă în epidemia de coronavirus, a explicat la Digi24 dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.

„Dacă ne uităm la factorii de risc pentru o evoluție nefavorabilă în România, sunt două categorii de zone, să le numim. O dată, ar fi zona rurală și mediul urban mic, în care, pe de o parte, avem o populație cu o medie de vârstă ridicată și care are și alte boli asociate – hipertensiune, diabet zaharat. E genul de populație care în această perioadă, mai ales înainte de Paști, în mod tradițional primește vizita celor mai tineri din familie, care s-ar putea să fie în țări atinse de infecția cu noul coronavirus. E un factor de risc, pentru că vorbim de profilul acelei populații, de obiceiul de a se întâlni în aceste ocazii, iar pe de altă parte, de capacitatea sistemului de sănătate în plan local de a face față acestor situații”, arată dr. Marius Geantă.
„A doua situație e reprezentată – și am văzut că Bucureștiul deține cam 30 la sută din primele 100 de cazuri. Aglomerările urbane de acest tip predispun, prin specific, prin faptul că trăiesc un număr mare de oameni, care folosesc în comun mijloacele de transport, malluri și așa mai departe”, a continuat medicul.

Coronavirusul - Ce factori de risc și motive de îngrijorare sunt în România

Există și un motiv de îngrijorare, mai spune specialistul, care apare din dinamica progresiei cazurilor identificate, este un indicator, și anume la cât timp se dublează numărul de cazuri, iar acest interval este de două zile în România și asta se întâmplă de aproximativ cinci zile, așa că noul set de măsuri anunțate de autorități are foarte mare sens, urmând această dinamică în ceea ce privește progresia numărului de cazuri identificate, a punctat dr. Marius Geantă.
Această progresie nu este totuși mai accelerată în cazul României comparativ cu alte țări, dar e drept că România se află într-o fază de început, în care numărul absolut de cazuri este relativ mic. E de văzut dacă această rată va continua în săptămâna următoare, în săptămânile următoare. „Personal, mă aștept ca numărul de zile să crească, spre 3, spre 4, pentru următoarele săptămâni, însă dacă se va păstra acest ritm, va fi un indicator că trebuie adăugat probabil și alte măsuri”, avertizează președintele CIM.
El atrage atenția că măsurile au fost luate de autorități în trei momente: pe data de 8 martie, au fost întărite pe data de 11 martie și apoi în 14 martie. Ele urmează această progresie a numărului de cazuri și se încearcă întărirea capacității sistemului de sănătate, a spitalelor.
Centrul European pentru Prevenția Bolilor definește patru stadii posibile de evoluție, iar noi suntem în stadiul 2, în care putem să identificăm, în toate cazurile, exact care este sursa de infecție pentru o persoană diagnosticată, iar acest lucru, urmat de anchete epidemiologice, a dat rezultat și au limitat răspândirea infecției, subliniază specialistul.
„Am văzut că sunt cele două cazuri din București și mai este cazul din Hunedoara, cu persoane care au infectat, la rândul lor, un număr mare de persoane, ceea ce aduce discuția la nivelul responsabilității fiecăruia dintre noi de a declara contactele, zone în care am circulat și așa mai departe. Cred că în situația în care fiecare persoană ar acționa gândindu-se la sine, dar și la ceilalți, impactul acestei epidemii poate să fie mai mic”, a conchis dr. Marius Geantă.

Ultima oră

Comentariul meu

Publică