Principalele burse din Asia înregistrau pierderi semnificative luni, victime ale propagării epidemiei mondiale de coronavirus şi ale prăbuşirii pieţei petrolului, care a condus la o apreciere a yenului japonez în raport cu dolarul.
De asemenea, principalele burse europene au înregistrat luni dimineaţa scăderi importante, afectate de agravarea crizei sanitare provocată de epidemia de coronavirus dar şi de şocul petrolier provocat de Arabia Saudită care a declanşat un război al preţurilor.
Bursa de la Tokyo a încheiat şedinţa cu o cădere de 5,07, indicele Nikkei pierzând 1.050,99 puncte până la 19.698,76 puncte, cea mai mică valoare înregistrată de la începutul lunii ianuarie 2019.
Bursa de la Seul a încheiat şi ea şedinţa de luni în cădere cu 4,19%.
Bursele din China au înregistrat şi ele scăderi puternice, în special cea de la Hong Kong unde principalul indice a pierdut 3,87% la începutul tranzacţiilor. Bursa de la Shanghai a scăzut cu 1,56% iar cea de la Shenzhen a pierdut 1,66% la deschidere.
Stephen Innes, analist la AxiCorp, este de părere că sunt reunite toate ingredientele pentru o panică bursieră pentru ziua de luni în Asia.
„Yenul s-a apreciat, investitorii se îngrămădesc spre valorile de refugiu pe măsură ce numărul cazurilor de Covid-19 a crescut exploziv în Europa iar Arabia Saudită a declanşat un război al preţurilor pe piaţa petrolului”, a comentat Stephen Innes.
Italia, care a devenit cea mai afectată ţară, după China, cu 366 de decese şi 7.375 de cazuri pozitive de coronavirus, a decis duminică să plaseze un sfert din populaţie în carantină, o măsură inedită în Europa.
Scăderi importante pentru petrol
Cotaţia petrolului a scăzut cu aproape 25% luni pe piaţa din Asia. În jurul orei 2:00 GMT, cotaţia barilului de ţiţei american WTI a scăzut cu 26,65% până la 30,69 dolari iar barilul de ţiţei Brent din Marea Nordului a scăzut cu 24,54% până la 34,16 dolari.
Piaţa aurului negrului a fost afectată de decizia Arabiei Saudite de a reduce drastic preţul ţiţeiului, adoptând o strategie de pământ pârjolit după eşecul negocierilor care au avut loc săptămâna trecută între OPEC şi Rusia. La aceste negocieri părţile nu au reuşit să se înţeleagă asupra unor reduceri suplimentare de producţie pentru a încerca să pună capăt scăderii consumului de petrol ca urmare a epidemiei de coronavirus.
Ca reacţie la prăbuşirea preţului petrolului, yenul japonez, o valoare de refugiu pentru investitori, s-a apreciat în raport cu dolarul, o mişcare nefavorabilă pentru economia japoneză, puternic dependentă de exporturi. Potrivit Bloomberg, moneda japoneză este la cel mai ridicat nivel de după 2016 în raport cu dolarul. În jurul orei 02.45 GMT, dolarul se tranzacţiona pentru 102,60 dolari, faţă de 105,92 yeni vineri. De asemenea, cursul euro a scăzut până la 117,05 yeni, faţă de 118,91 yeni joi.
Căderea bursei japoneze a fost agravată şi de publicarea unor date statistice revizuite care arată că economia japoneză a înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut o contracţie de 1,8%, faţă de un recul de 1,6% conform datelor iniţiale.
Având în vedere impactul epidemiei de coronavirus în primul trimestru din 2020, Japonia se îndreaptă spre o recesiune, caracterizată de două trimestre consecutive de contracţie a PIB. Aceasta ar fi o premieră după 2015.
Prăbuşire pe pieţele bursiere din Europa, companiile petroliere şi băncile cele mai afectate
La scurt timp de la debutul tranzacţiilor, bursa de la Londra a înregistrat o cădere de 7,14% iar cea de la Frankfurt un declin de 6,16%. Indicele FTSE MIB al bursei de la Milano a căzut cu 10,45%.
În jurul orei 10:08 GMT, bursa de la Paris afişa o scădere de 6,86%, cel mai puternic declin înregistrat în cursul unei şedinţe după data de 24 iunie 2016, când a avut loc referendumul pentru Brexit.
Indicele paneuropean Stoxx pentru bănci s-a depreciat cu 8,21%, cu scăderi de peste 15% pentru băncile italiene. În cazul companiilor petroliere, indicele paneuropean Stoxx a înregistrat o scădere de 14,33%.
Băncile franceze, la fel ca şi băncile europene, se numără printre cele mai afectate, fiind penalizate de scăderea randamentelor la obligaţiunile guvernamentale. Acţiunile Société Générale au pierdut 13,18%, BNP Paribas a scăzut cu 9,39% iar Credit Agricole a pierdut 9,93%.
În rândul companiilor petroliere, scăderile au fost provocate de decizia Arabiei Saudite de a reduce preţul oficial de vânzare al petrolului şi de a-şi majora producţia de ţiţei luna viitoare, declanşând practic un război al preţurilor exact într-un moment în care epidemia de coronavirus afectează cererea mondială de petrol.
Cotaţiile futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 27%, până la 33,04 dolari per baril în jurul orei 05:52 GMT, după ce anterior a coborât până la 31,02 dolari, cel mai scăzut nivel înregistrat după luna februarie 2016. Dacă această tendinţă va continua, ţiţeiul Brent se îndreaptă spre cea mai mare scădere înregistrată într-o singură zi după data de 17 ianuarie 1991, când a început primul război din Golf.
De asemenea, cotaţia barilului de ţiţei american West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 29%, până la 29,40 dolari, după ce a anterior a ajuns până la 27,34 dolari, de asemenea cea mai scăzută valoare de după luna februarie 2016. Şi în acest caz, referinţa WTI se îndreaptă spre cel mai mare declin înregistrat vreodată într-o singură zi, depăşind căderea de 33% înregistrată în luna ianuarie 1991.
Pe alte pieţe, dolarul s-a depreciat semnificativ în raport cu yenul japonez iar aurul a atins cel mai ridicat nivel de după 2013, în condiţiile în care investitorii se îndreaptă spre activele sigure.
