Donald Tusk, preşedintele Partidului Popular European şi fost preşedinte al Consiliului European, a declarat, miercuri, la ceremonia în care preşedintele Klaus Iohannis a primit premiul „Coudenhove-Kalergi”, că anul trecut i-a propus şefului statului, pe care l-a catalogat ‘un politician excepţional’, să fie preşedinte al Consiliului European, dar că acesta a refuzat, relatează AGERPRES.
Donald Tusk a rememorat, la ceremonia organizată la Palatul Cotroceni, trei imagini pe care le are cu preşedintele Klaus Iohannis.
„În vremurile de astăzi pline de haos şi naraţiuni conflictuale, era informării şi dezinformării, toate în cantităţi uriaşe, oamenii sunt atacaţi din toate direcţiile de cuvinte fără înţeles şi fără o însemnătate profundă. O imagine spune mai multe decât un text. Aşadar, daţi-mi voie să evoc imagini din amintirile mele în legătură cu un om care este eroul ceremoniei de astăzi”, a spus Tusk.
Prima imagine evocată de fostul preşedinte al Consiliului European a fost de la summitul de la Sibiu, când preşedintele Iohannis le-a propus liderilor europeni să meargă către oamenii adunaţi în Piaţa Mare.
„Klaus Iohannis este un politician excepţional. Românii îl urmează chiar dacă le spune adevărul şi nu îi manipulează în niciun fel sau poate exact din cauza aceasta îl urmează. El apără valorile care au fost respinse de mulţi. În ziua de astăzi este nevoie de curaj pentru aşa ceva şi de multe ori îl condamnă pe un asemenea om la o singurătate politică. El a găsit cheia către inimile lor, nu a cedat tentaţiei, provine dintr-un orăşel şi dintr-o minoritate etnică şi prezintă şi puncte de vedere ale minorităţilor, a reuşit să construiască un sprijin durabil al majorităţii”, a mai spus Tusk, potrivit AGERPRES.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Un alt moment rememorat de Donald Tusk a fost o reuniune a Consiliului European în care a existat o dezbatere aprinsă despre migraţie.
„Ca de multe ori în asemenea situaţii, îi dau cuvântul lui Klaus. Vocea sa, modul de a expune raţionamentul, atitudinea sa şi modul decisiv în care vorbeşte readuc calmul. Preşedintele Iohannis, ca şi muzica, are darul de a linişti animalul sălbatic, cum spune Shakespeare”, a afirmat fostul preşedinte al Consiliului European.
Un alt moment a fost întâlnirea dintre cei doi de acum aproape un an, când i-a propus lui Iohannis să fie preşedintele Consiliului European.
„Imaginea numărul trei. Sunt cu preşedintele Iohannis acum aproape un an şi discutăm cine ar fi să ia cârma instituţiilor europene, discuţia noastră este sinceră şi discretă. Nu e nimeni la mine în birou în afară de noi doi. Îi spun cu mare convingere că ar fi un nemaipomenit preşedinte al Consiliului European. Preşedintele Iohannis zâmbeşte cordial, îmi mulţumeşte pentru această propunere şi după o vreme adaugă: ‘Ştii ceva, Donald, eu mai am ceva treabă de făcut în România, aşa că, te rog, nu lua în consideraţie candidatura mea'”, a declarat Tusk.
El a amintit şi de pasiunile lui Iohannis – tâmplăria şi cultivatul trandafirilor.
„E greu de găsit o metaforă mai bună pentru a descrie un model de politician: tâmplar şi grădinar. Tot ce aşteaptă oamenii de la un lider este aici: răbdare, gentileţe, atenţie, persistenţă, capacitatea de a crea, de a rezolva probleme. Un bun politician este acela care construieşte, nu acela care distruge, unul care visează, dar are ambele picioare pe pământ”, a adăugat Donald Tusk.
Premiul european „Coudenhove-Kalergi” i-a fost înmânat şefului statului de către prinţul Nikolaus von Liechtenstein, preşedintele Societăţii Europene Coudenhove-Kalergi.
Prinţul Nikolaus von Liechtenstein a amintit că acest premiu este acordat pentru a doua oară unui preşedinte al României, primul fiind Emil Constantinescu.
El a explicat că „devotamentul faţă de cauza unităţii europene şi susţinerea valorilor europene” este unul dintre motivele pentru care preşedintele Iohannis a primit această distincţie.
„Aţi luptat şi luptaţi pentru dreptate şi curăţenie în sistemul politic în ciuda unor riscuri la care v-aţi expus. Acesta este un exemplu care merită cunoscut dincolo de frontierele României. Aţi înţeles că niciun fel de pace internă sau internaţională nu este posibilă pe termen lung fără justiţie. Lucraţi în acelaşi spirit ca şi cel care a dat numele acestui premiu”, a spus prinţul Nikolaus von Liechtenstein.
„Decernarea premiului „Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020 mă onorează. (…) Această distincţie mă bucură cu atât mai mult cu cât, privind în urmă către laureaţii premiului european, remarc că printre aceştia se regăsesc personalităţi politice de marcă, ce s-au dedicat obiectivului unei Europe unite. (…) Consider că acordarea acestei distincţii este, mai presus de orice, o recunoaştere a rolului României în Uniunea Europeană şi a profilului ţării noastre de promotor activ al integrării europene, al unităţii proiectului european şi al capacităţii acestuia de a fi o sursă de inspiraţie şi un ideal pentru ţările din vecinătate”, a afirmat şeful statului.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
El a subliniat necesitatea unităţii şi coeziunii în Uniunea Europeană.
„Fără unitate, fără coeziune, crizele ar fi mai greu de depăşit, iar proiectul european ar avea grav de suferit. Cetăţenii europeni care au rămas puternic ataşaţi de proiectul european, de beneficiile incontestabile pe care acesta le aduce dau forţă şi vitalitate Uniunii noastre”, a mai afirmat Iohannis.
România va continua, potrivit preşedintelui, să acţioneze ca un stat membru profund angajat în procesul construcţiei europene, al adâncirii integrării europene, în beneficiul tuturor statelor membre şi al cetăţenilor.
„Avem responsabilitatea astăzi de a conferi proiectului european o nouă dinamică, încredere şi viziune. Este important ca Uniunea Europeană să-şi menţină nealterate valorile şi principiile sale fundamentale şi să identifice căi concrete pentru a fi mai apropiată de cetăţenii săi”, a evidenţiat Iohannis.
Printre cei care au participat la eveniment s-au numărat fostul preşedinte Emil Constantinescu, şeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu, premierul interimar, Ludovic Orban, premierul desemnat, Florin Cîţu, miniştri, preşedintele USR, Dan Barna, preşedintele PMP, Eugen Tomac, directorul SRI, Eduard Hellvig, europarlamentari, parlamentari, diplomaţi, reprezentanţi ai mediului academic, ai cultelor religioase.
Sursa: www.agerpres.ro
