La sfârșitul anului 2019, DGASPC Sibiu avea în evidență 96 de copii adoptabili cu vârste cuprinse între 1 și 13 ani.
Chiar dacă în sistemul de protecție a copilului există mulți copii în grija asistenților maternali sau în centre de plasament, nu înseamnă că sunt și adoptabili. Mulți dintre ei mențin legături cu familia lor și, temporar, din diverse motive, nu pot locui împreună. De cele mai multe ori lipsa resurselor financiare și lipsa de educație îi determină pe părinții biologici să apeleze la aceste servicii de suport oferite de Direcția Generală de asistență socială și protecția copilului.
Copiii adoptabili sunt acei copii pentru care instanța de judecată a deschis procedura adopției, în urma demersurilor specialiștilor Direcției de a reintegra copilul în familia biologică sau extinsă, demersuri care au eșuat, iar părinții biologici nu au făcut demersuri în termenul acordat de lege, pentru a facilita reintegrarea copilului în familie.
Pot adopta cetăţenii români sau cetăţenilor români cu multiplă cetăţenie, după caz, care au domiciliul în România, care au locuit efectiv şi continuu pe teritoriul României în ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de atestare sau cetăţenii altor statelor membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European sau străinilor care au drept de rezidenţă permanentă ori, după caz, drept de şedere permanentă pe teritoriul României. De asemenea copilul cu reședința obișnuită în România poate fi adoptat internațional de către o persoană sau familie cu reședința obișnuită în străinătate dacă cel puțin unul dintre soții familiei adoptatoare sau adoptatorul este ruda până la gradul al patrulea, cu copilul față de care a fost deschisă procedura adopției interne, dacă adoptatorul sau unul dintre soții familia adoptatoare este și cetățean roman sau dacă adoptatorul este soț al părintelui firesc al copilului a cărui adopție se solicită .
Adopția internațională se poate realiza doar dacă nu s-a putut găsi un adoptator sau o familie adoptatoare cu reședința obișnuită în România, într-un termen de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a admis cererea de deschidere a procedurii adopţiei.
Au interdicții la adopție, persoanele care au fost condamnate definitiv pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei, săvârşită cu intenţie, precum şi pentru infracţiunea de pornografie infantilă şi infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori nu poate adopta.
Nu se califică pentru adopție nici persoana sau familia al cărei copil beneficiază de o măsură de protecţie specială sau care este decăzută din drepturile părinteşti nu poate adopta sau persoanele care suferă de boli psihice sau handicap mental.
Interdicţia se mai aplică şi persanelor care doresc să adopte singure, ai căror soţi sunt bolnavi psihic sau au handicap mintal.
Copiii nu mai pot fi aleşi după etnie, iar după cinci refuzuri, părinţii adoptatori nu vor mai putea continua procedurile.
Potrivit UNICEF, România se confruntă în continuare cu două probleme când vorbim despre adopții – dificultatea cu care este declarat un copil ,,adoptabil” în ţara noastră şi numărul mic al familiilor care doresc să adopte un copil.
Perioada de valabilitate a certificatului de părinte adoptator a fost extinsă de la un an la doi, pentru a nu mai exista riscul ca acesta să expire înainte de încheierea procedurilor de adopţie. În plus, un copil odată declarat ,,adoptabil” va avea această calitate până la împlinirea vârstei de 14 ani.
