Fructul de rodie este folosit încă din vremea Egiptului Antic, boabele sale roșii simbolizând prosperitatea. Acest fruct este plin de beneficii pentru sănătatea organismului uman, având un rol antibacterian. Pe de altă parte, schimbarea anotimpului, cu schimbări de temperatură, presiune atmosferică și lumină, sau adaptarea la schimbul de fus orar, poate influența negativ organismul uman, prin apariția asteniei sau a lipsei de vlagă.
Fructul de rodie și beneficiile sale
Despre rodie avem cele mai vechi mențiuni încă din anul 1500 î.Hr., pe papirusul Eber, care este una dintre cele mai vechi scrieri medicale. Acolo se menționează despre rolul antibacterian al rodiei precum și despre rolul său general benefic asupra sănătății umane. Rodia crește într-un arbore numit rodiu sau rodier, în zone aride din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Asia Centrală și bazinul Mării Mediterane. Ca și formă, fructul seamănă cu un măr mai mare și conține aproximativ până la 600 de sâmburi plini de suc. Specialiștii în nutriție recomandă până în 250-300 g de rodie pe zi sau echivalentul unui fruct pe zi. Un pahar de suc de rodie conține 40% din doza zilnică recomandată din cele mai importante vitamine, A, B, C, și E-urile. În același timp, rodia mai asigură cca 20% din doza zilnic recomandată de fibre, uleiul conținut în semințe incluzând uleiuri esențiale pentru sănătate precum: uleiul punicic, acidul stearic, acidul oleic, acidul palmitic și acidul linoleic. Nu este cazul să existe griji pentru siluetă, deoarece 100 de grame de semințe de rodie au un conținut energetic slab, de numai 83 de calorii. Beneficiile pentru sănătate ale rodiei înseamnă mai exact: rol antiinflamator, scăderea tensiunii arteriale, calmarea durerilor de artrită, scăderea riscului asociat bolilor de inimă, tratarea disfuncțiilor erectile și rol afrodiziac, rol antibacterian și antifungic, îmbunătățirea memoriei și creșterea rezistenței sportive.
Ce este astenia și cum se tratează
Dacă simțiti lipsă de vlagă sau tristețe, este posibil să nu aveți nici un motiv aparent ci doar să suferiți de astenie. Schimbarea anotimpului, a cantității de lumină, a temperaturii și a presiunii atmosferice, poate duce la astfel de fenomene pentru organismul uman. Este ceea ce frecvent auzim ca fiind astenie de toamnă sau de primăvară. Organismul uman practic își pierde din forță și energie datorită acestei afecțiuni psihopatologice iar oamenii pot suferi și de hiperestezie sau sensibilitatea acută a pielii. Practic, astenia poate împiedica persoanele afectate să termine cu bine executarea unor sarcini de orice fel iar dacă oamenii suferă de o afecțiune oarecare ei își pot micșora puterea musculară, ajungându-se la așa numitul fenomen de distrofie musculară.
Tipuri de astenie și cauzele acesteia
Astenia poate fi de mai multe feluri: astenie fizică, intelectuală, psihologică sau sexuală. Cauzele apariției asteniei sunt: modificarea hormonală la nivelul organismului, atunci când se schimbă anotimpul, alimentarea precară, stilul de viață sedentar, bătrânețea și înaintarea în vârstă și sarcina la femei. Astenia poate fi considerată și modul naturii de a ne reaminti că oricât de mult am dori să trăim independent de natură și efectele ei, rămânem tot o formă de viață naturală și supusă ca atare capriciilor sale eterne.