În ultimul weekend al lunii octombrie trecem la ora de iarnă. Ceasul se dă cu o oră înapoi, ora 4 devine ora 3. Dar, puțini știu că cel care a introdus acest sistem este Benjamin Franklin, fostul președinte al Americii. România a adoptat acest sistem în 1932.
Mecanismul de schimbare a orei este folosit în România încă din 1932, acest sistem fiind implementat de alte peste 100 de țări din întreaga lume. Ora de iarnă reprezintă, de fapt, ora legală oficială standard, fiind legată de conceptul de oră astronomică. Ora standard este folosită în mod normal în majoritatea țărilor și teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic perioada cuprinsă între lunile octombrie și aprilie.
VEZI AICI CUM SE MODIFICĂ MERSUL TRENURILOR
Astfel, ora de iarnă este numită prin contrast cu ora de vară, al cărei scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui. Cel care s-a gândit pentru prima dată în mod serios la posibilitatea introducerii acestui tip de orar convențional a fost un neo-zeelandez numit George Hudson, în anul 1898.
Cu toate acestea, potrivit lui Lawrence Jin și Nicolas R. Ziebarth de la Universitatea Cornell, New York, Benjamin Franklin, considerat unul dintre părinții fondatori ai Statelor Unite, a menționat pentru prima dată reglementarea, în mod ironic. În 1784, Franklin a trimis o scrisoare de satiră publicației Journal de Paris, propunând mecansmul de schimbare a orei pentru a nu risipi lumânările, spunând că sentimentul de „îngrijorare” a apărut într-o seară, când se afla la un eveniment.
„O preocupare generală a apărut cu privire la disproporția dintre uleiul consumat și lumina pe care o produce. Niciun alt cadou nu ne mai satisfăcea în acel moment și toți cei prezenți am căzut de acord că ar fi dezirabilă, dacă este cu putință, reducerea cheltuielilor pentru luminarea locuințelor noastre.”, a scris Benjamin Franklin în depeșa publicată pe webexhibits.org.
După ce s-a întors în locuința sa, Franklin a declarat că a fost foarte preocupat de subiect, neadormind decât târziu în noapte.
„Un zgomot apărut brusc m-a trezit pe la șase dimineața, fiind surprins să îmi văd camera inundată cu lumină; și mi-am imaginat, inițial, că mai multe lămpi au fost aduse în cameră, dar, după ce mi-am frecat ochii, am înțeles că lumina venea de afară, pe fereastră”, a continuat Benjamin.
Totodată, Benjamin Franklin transmite în scrisoare că s-a documentat și că a realizat că „Soarele va răsări devreme până la sfârșitul lunii iunie. M-am gândit că dacă nu m-aș fi trezit atât de devreme în acea dimineață, aș fi dormit cu șase ore mai mult, în timp ce Soarele lumina. În schimb, aș fi petrecut cele șase ore noaptea, la lumina lumânării”.
În acest context, Franklin a făcut o propunere publică: „Obligă un om să se trezească la patru dimineața și vor fi mai multe șanse ca acesta să mergă la culcare doritor, în jurul orei 20.00. Și, bucurându-se de opt ore de somn, se va trezi de bunăvoie la ora 4.00, în dimineața următoare”.
În pofida raționamentului economic invocat în mod ironic de părintele fondator, mecanismul de schimbare a orei a fost adoptat pentru a se putea beneficia mai mult timp de lumina Soarelui. Reglemetarea afectează peste un miliard de oameni din întreaga lume și a generat dezbateri între adepții și oponenții acesteia. Cei mai mulți oponenți avertizează asupra impactului pe care trecerea de la ora de iarnă la cea de vară și viceversa îl are asupra organismului uman.
„Oponenții mecanismului evocă studiile medicale în care au fost raportate boli cardiovasculare, tulburări de somn, creșterea ratei de suicid și a numărului de accidente rutiere, ca urmare a trecerii la ora de iarnă”, au declarat Jin și Nicolas R. Ziebarth de la Universitatea Cornell.
Cu toate acestea, efecte negative asupra sănătății populației, precum oboseala cronică, au fost raportate și în Rusia, după 2011, anul în care țara a renunțat la mecanism.
„Când Medvedev ( fostul președinte al Rusiei ) a luat această decizie, s-a bazat pe un mare segment al populației ce credea că sistemul precedent afecta sănătatea și industria agricolă. Se pare că sunt mai mulți oameni nefericiți de schimbare, în comparație cu cei care au cerut-o”, a declarat președintele Vladimir Putin la o conferință de presă din anul 2012.
Astfel, deși nu s-a ajuns la un consens cu privire la beneficiile și daunele generate de mecanismul de schimbare a orei, mai mulți medici avertizează că oamenii ce suferă de diferite afecțiuni, copiii și vârstnicii vor resimți trecerea la ora de iarnă.
„Riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional. Totodată, creşte riscul de suicid timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilitati psihoemotionale”, a declarat medicul Tudor Ciuhodaru pentru publicația Doctorul Zilei.
Potrivit publicației Doctorul Zilei, modificarea orei de trezire generează un șoc pentru organism, ce reacționează pentru a se adapta. Astfel sistemul cardiovascular va putea fi afectat, manifestându-se prin oscilații ale tensiunii arteriale și ale pulsului. Mai mult decât atât, sistemul nervos poate cauza stări de astenie, apatie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, dureri de cap și scăderea sau creșterea poftei de mâncare.