noi detalii despre sibienii arestați pentru țepe prin metoda accidentul - doi sunt recidiviști
Colaj FOTO Facebook Profil Public

Noi detalii ies la iveală în cazul grupului infracțional destructurat marți. Doi dintre cei cinci inculpați sunt recidiviști, iar unul dintre ei are antecedente penale.

„La începutul anului 2019 au fost înregistrate la unităţile de parchet de pe raza judeţului Sibiu mai multe sesizări ale unor persoane care au fost victime ale infracţiunii de înşelăciune, comisă prin „metoda accidentul”, dosarele penale înregistrate la unităţile locale fiind preluate la data de 25.04.2019 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu şi fiind efectuate cercetări în cadrul unui singur dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 367 alin. 1 şi 3 C.pen. şi înşelăciune, în formă continuată, prev. de art. 244 alin.1 şi 2 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin.1 C.pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin.1 C.pen.”,transmite Veștemean Ion, Prim Procuror Parchetul de pe lânga Tribunalul Sibiu.

Doi recidiviști și un individ cu antecedente penale
În fapt, la începutul anului 2019, la nivelul judeţului Sibiu s-a constituit o grupare infracţională având ca scop desfăşurarea de activităţi pe linia săvârşirii infracţiunii de înşelăciune „prin metoda accidentul”, grupare din care s-a stabilit că fac parte inculpaţii G.C., M.M.P., C.I.S., G.L. N. şi G.V.A ., cu vârste cuprinse între 22 – 41 de ani, dintre care doi sunt recidivişti iar unul cu antecedente penale.

CITEȘTE ȘI: Cine sunt cei cinci sibieni luați din pat de mascați – Au studiat la „Școala vieții”

Gruparea a fost constituită de numitul G.C., la scurt timp după eliberarea acestuia din penitenciar, unde executase o pedeapsă pentru fapte similare, şi a acţionat în perioada ianuarie – iunie 2019 pe raza a trei judeţe: Sibiu, Braşov şi Hunedoara, membrii grupării fiind implicaţi în comiterea a cel puţin 12 fapte de înşelăciune, prin „metoda accidentul”, şi cauzând victimelor, persoane cu vârste cuprinse între 61-89 de ani, un prejudiciu total de aproximativ 75.000 de lei.

Cum acționau membrii grupării
Din actele de cercetare efectuate în cauză s-a constatat că membrii grupării foloseau următorul mod de operare în săvârşirea infracţiunii de înşelăciune:
– victimele erau contactate telefonic, de regulă pe posturi telefonice fixe şi la ore înaintate, târziu în noapte;
– erau abordate de o persoană de sex masculin care se prezenta ca fiind procuror şi care le informa că fiica lor sau o altă persoană din anturajul victimei a avut un accident grav soldat cu deces sau vătămări corporale, că „fiica” sau altă persoană apropiată victimei se află în stare de arest/reţinere şi are nevoie de o sumă de bani pe care să o remită „procurorului” pentru a scăpa de răspunderea penală;
– pentru a fi cât mai credibili, liderul grupării, G.C. proceda la schimbarea vocii în vocea unei „persoane de sex feminin” care la rândul ei vorbea cu victima şi pretinde că e fiica victimei sau altă rudă/persoană apropiată a victimei;
– “persoana de sex feminin” – “fiica victimei” sau altă rudă a victimei, plângând în hohote, le solicita sprijinul pentru a scăpa de probleme/ respectiv le solicită un ajutor material în vederea înlăturării consecinţelor juridice ale presupusului accident rutier;
– victimelor li se cerea de „procuror” să rămână la telefon, să nu închidă (să nu pună în furcă telefonul fix) şi să continue discuţia pe telefonul mobil al persoanei vătămate, autorul continuând să discute cu acestea până în momentul în care se prezintă la locuinţa victimelor persoana însărcinată de „procuror” cu ridicarea banilor remişi de victime (continuarea discuţiei telefonice până la momentul primirii banilor le permite autorilor să se asigure că victima nu va putea contacta alte persoane de la care ar putea afla adevărata situaţie);
– la locuinţa victimelor se deplasa o persoană care se prezenta ca fiind din poliţie sau ca fiind un secretar/consilier al „procurorului” respectiv şi care ridică sumele de bani remise de persoanele vătămate ca urmare a inducerii în eroare.

Pentru a nu le fi depistată activitatea infracţională, membrii grupării îşi luau măsuri de precauţie, achiziţionând telefoane pe care le utilizau o singură dată, la comiterea unei fapte, şi cartele telefonice pe care, de asemenea, le activau şi le utilizau doar la comiterea unei fapte, în acest mod fiind imposibilă localizarea lor ulterioară, supravegherea lor tehnică sau dispunerea altor măsuri de natură a conduce la identificarea lor.

Inculpații, arestați preventiv pentru 30 de zile
Prin ordonanţa procurorului din data de 23.07.2019 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii G.C., M.M.P., C.I.S., G.L.N., G.V.A., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 367 alin. 1 şi 3 C.pen. şi înşelăciune, în formă continuată, , prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin.1 C.pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin.1 C.pen. şi faţă de inculpaţii N.A. şi M.I.N.D., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 C.pen.
La aceeaşi dată, prin ordonanţele organului de cercetare penală s-a dispus măsura preventivă a reţinerii pe o perioadă de 24 de ore a inculpaţilor G.C., M.M.P., C.I.S., G.L.N., M.IN.D., iar în cursul zilei de 24.07.2019 inculpaţii G.C., M.M.P., C.I.S., G.L.N. şi G.V.A. au fost prezentaţi judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Sibiu cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive pe o durată de 30 de zile.
Pe parcursul cercetărilor, procurorul a beneficiat de sprijinul lucrătorilor de poliţie judiciară din cadrul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sibiu – Serviciul de Investigaţii Criminale, Serviciul Criminalistic, Unitatea Teritorială de Analiză a Informaţiilor – B.A.I. Sibiu şi B.A.I. Hunedoara şi Brigada de Operaţiuni Speciale Alba Iulia – Serviciul de Operaţiuni Speciale Sibiu. .

Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Ultima oră

Comentariul meu