Cei care au bunici la țară știu exact cum e gustul pâinii făcută acolo, în cuptor cu lemne, frământată ”până pică apă din grindă” și care nu are altceva decât maia, făină și apă. E gustul pe care dacă îl simți nu îl mai poți uita vreodată. Și care te urmărește toată viața și pe care ți-ai dori să îl mai întâlnești. Nu îl veți găsi niciodată în pâinea făcută industrial. Dar îl poți regăsi în pâinea făcută la Alămor. Acolo, în familia Ranf, totul se păstrează ca odinioară. Totul e cât se poate de tradițional, de la rețete până la felul în care se prepară pâinea.
Soacra- patiserul șef
Maria Ranf are acum 53 de ani. S-a căsătorit de tânără, la 18 ani, și tot de atunci soacra ei i-a pus în vedere că facă vrea pâine trebuie să facă singură. ”Așa că ea m-a învățat cum se face pâinea și mi-a dat și alte rețete de prăjituri, de cozonaci. Și acum am caietul cu rețete, de la 18 ani. Nici foile nu se mai țin bine…Așa că de la 18 ani am început să fac pâine pentru familia mea”, își amintește Maria Ranf.
Apoi, după ce socrii săi au murit Maria și soțul ei nu au mai avut cu cine lăsa copiii pentru ca ei să meargă la serviciu, așa că s-au gândit la o afacere. ”Ne-am gândit ce știm să facem. Și cum pâinea știam că ne iasă cel mai bine, cum aveam rețetele tradiționale, acum 10 ani am început să facem asta. Încă de la început am spus că vom face produsele exact așa ca pe timpuri, fără niciun fel de utilaj”, spune Maria.
Pâine frământată cu mâna – proces ce durează opt ore
Și exact așa au făcut. Chiar și acum pâinea făcută de familia Ranf se frământă cu mâna, în troacă, se coace în cuptor cu lemne și nu are niciun fel de aditivi. ”La noi în casă nu a lipsit niciodată maiaua. Se ține maia de la un cuptor la altul. Iar ca să faci pâinea durează 8 ore”, spune Maria.
Maria și soțul ei nu folosesc niciun fel de utilaj, nici măcar un malaxor. ”A venit cineva să ne propună să luăm un malaxor, dar am refuzat. Am spus că până mai putem, facem pâinea așa, cum se face”, spune Maria.
Și se face greu: ”Prima dată de pune maiaua cu 2- 3 litri de apă. Între timp se cerne făina în troacă, iar în capăt se pune maiaua cu apă. Se lasă așa vreo 4-5 ore la dospit după care se frământă cu mâna. Așa se spune, că se frământă până pică apă din grindă, adică până curge sudoarea pe frunte. După asta se pune făină, se mai lasă 2- 3 ore maxim la dospit din nou. După asta se întinde un cenușer, adică o față de masă curată, ce cerne făină de mămăligă și de grâu și se dă formă pâinii”, povestește Maria Ranf.
Cuptor cu lemne
Maria nu folosește nici măcar un cântar atunci când împarte aluatul pentru fiecare pâine. ”M-am obișnuit așa, din ochi. Nu am cântar nici când pun făina. Aluatul se împarte, se sovâlcă. Asta înseamnă că se modelează, se întoarce roată, stânga- dreapta, până iese rotundă și se scoate așa aerul din aluat. După asta se bagă la cuptor. Dar, focul la cuptor trebuie pornit cu două ore înainte. După asta pâinea se coace cam două ore”, spune Maria.
Și cuptoarele în care familia Ranf face pâine sunt construite după modelul tradițional. ”Acum avem două cuptoare, unul de 20 și unul de 30 de pâini. Sunt făcute cu pământ galben din hila Alămorului. Și la foc folosim lemn de acațăn, pe care soțul îl cumpără din pădure. De la lemnul ăsta coaja iese mai bună, mai roșiatică”, dezvăluie Maria unul din secretele pâinii ei.
”Aluatul se simte la mână”
Pâinea de la Alămor are astfel exact gustul celei făcute la țară, de bunici, în copilărie. Și totul contribuie la asta: rețeta, ingredientele folosite, felul în care se face aluatul, faptul că se frământă cu mâna, cuptorul cu lemne. Maria spune că trebuie să simți pâinea pentru ca ea să fie bună. ”Au mai încercat să facă pâine. Au abandonat cuptoarele sau pur și simplu nu le iese. Și asta pentru că trebuie să simți aluatul, când bagi mâna în el să simți dacă îi mai trebuie apă, dacă îi mai trebuie făină…Lucrurile astea nu se fac după rețetă de pe internet, trebuie să le fi învățat de mic, să fi trăit cu ele. De asta unora le iese, altora nu”, crede Maria. Și femeia mai spune că secretul pâinii ei este răbdarea, faptul că face ceea ce îi place, că astfel se simte legată de bunicii și străbunicii ei.
Prăjituri, cozonaci și lichie
Pâinea și produsele familiei Ranf pot fi cumpărate de la Piața Transilvania. Și clientul trebuie mulțumit, așa că Maria a diversificat oferta. ”Avem pâine neagră, cu semințe, albă, pâine la formă, dar toate sortimentele sunt făcute după aceeași rețetă tradițională. Clienții spun că mănâncă din pâine și o săptămână, pentru că se ține bine. Dar, cei care vin la noi nu găsesc doar pâine. Facem și cozonaci cu tot felul de umpluturi, lichie cu varză, ceapă, prune. Facem scoverzi, hencleș, prăjitură cu mălai și prăjitură cu rastele, plăcintă cu brânză de vaci. Facem și cornulețe fragede, la care întindem aluatul cu întinzătorul, exact ca pe vremuri”, spune Maria.
Așa că dacă vă e dor de gustul pâinii de țară sau de un cozonac bine crescut într-un cuptor pe lemne sau puur și simplu vreți o alternativă la produsele industriale, cele ale familiei Ranf sunt răspunsul. De la Alămor vine gustul pâinii autentice, și îl puteți avea oricând, pentru că Maria primește comenzi pentru evenimente, sărbători sau pur și simplu dacă vă doriți ceva de la ea.