O analiză IRES, realizată în ziua alegerilor, a arătat profilul votantului PSD, PNL și USR PLUS. Fiecare partid în parte a avut la alegerile europarlamentare o tipologie a votanților care i-a preferat, scrie digi24.ro
Studiul face profilul votantului pentru partidele care s-au clasat pe primele trei locuri la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019.
Profilul votanților PNL
Votanții PNL sunt preponderent femei (54%), de vârstă medie (30% au între 36 și 50 de ani), locuiesc preponderent din mediul rural (56%), au studii medii (46%) și elementare (42%), au venituri mai mici de 1.500 lei sau nu au venit (56%), conform analizei IRES.
Au votat cu PNL în proporții mai ridicate respondenții din sudul țării (40%) și din Transilvania și Banat (39%). Doar 21% dintre participanții la sondaj care au votat PNL sunt din Moldova.
O treime dintre votanții PNL sunt angajați în mediul privat (33%), o proporție aproape similară (29%) sunt pensionari, o cincime sunt neocupați și aproximativ 1 din 5 sunt angajați la stat, potrivit IRES.
98% dintre votanții PNL au votat duminică, și la europarlamentare, și la referendum, și s-au decis să participe la votul pentru alegeri europarlamentare, dar și la referendum, înainte de începerea campaniei electorale (64%47%). Mai puțin de o cincime dintre ei (18%) spun că au primit îndemnuri directe de a participa sau de a nu participa la referendumul pentru justiție, potrivit analizei.
Peste 80% dintre votanții PNL au votat DA la ambele întrebări pentru referendum.
Analiza IRES mai arată că 53% dintre votanții PNL sunt deloc sau puțin interesați de politică și că 72% dintre votanții PNL declară că folosesc internetul, iar 62% utilizează Facebook.
Profilul votanților PSD
Votanții PSD sunt mai degrabă femei (53%), 42% au peste 65 de ani, 28% au între 51 și 65 de ani, 17% au între 36 și 50 de ani, iar 13% sunt tineri. Peste jumătate dintre votanții PSD au studii elementare (55%) și doar 9% au studii superioare, în timp ce mai puțin de o treime (27%) au studii medii, arată analiza IRES.
Aproximativ jumătate dintre votanții PSD sunt din sudul țării, mai puțin de o treime din Transilvania și Banat și 23% din Moldova. Mai mult de jumătate (55%) au studii elementare, 37% au studii medii și 9% studii superioare. 65% dintre ei au venituri maxime de cel mult 1.500 lei.
Potrivit studiului, 58% dintre votanții PSD sunt pensionari, doar 1 din 10 este angajat în mediul privat și 12% sunt angajați la stat, iar 16% sunt neocupați.
Jumătate dintre votanții PSD declară că au votat, duminică, și la europarlamentare, și la referendum: dintre cei care au votat la alegerile europarlamentare, 61% s-au decis înainte de începerea campaniei, în timp ce decizia de a nu participa la referendum a fost luată în proporții similare atât înainte de începerea campaniei, cât și pe durata desfășurării acesteia. Doar 1 din 10 votanți PSD spune că a primit îndemnuri directe de a participa sau de a nu participa la referendumul pentru justiție. 59% dintre votanții PSD spun că au votat DA la întrebarea 1 pentru referendum, în timp ce 61% au votat DA la întrebarea 2.
Analiza mai arată că puțin peste 40% dintre votanții social-democraților folosesc internetul și 65% dintre ei declară că nu utilizează Facebook, iar 47% dintre votanții PSD nu sunt interesați de politică.
Profilul votanților USR-PLUS
Votanții Alianței 2020 – USR-PLUS mai degrabă bărbați (57%). 8 din 10 dintre ei au cel mult 50 de ani: jumătate sunt tineri între 18 și 35 de ani, 30% au între 36 și 50 de ani. Doar 5% au peste 65 de ani. Aproape 8 din 10 locuiesc în mediul urban și peste 40% în orașe mari (peste 200.000 de locuitori), potrivit IRES.
45% dintre votanții Alianței provin din regiunea de Sud a țării, 37% din Transilvania și Banat și 18% provin din Moldova. Mai bine de o treime dintre votanții alianței au studii superioare, 47% au studii medii și 19% au studii elementare. 1 din 5 votanți ai alianței au venituri peste 4.000 de lei, 47% au venituri între 1.501 și 4.000 de lei , iar 31 au venituri de cel mult 1.500 de lei, mai arată analiza.
51% din electoratul Alianței 2020 – USR-PLUS este reprezentat de angajați la privat. 1 din 10 este pensionar, 16% sunt neocupați și 15% sunt angajați la stat. Votanții Alianței au participat, aproape în unanimitate, atât la europarlamentare, cât și la referendum, iar majoritatea s-au decis să participe la ambele voturi înainte de începerea campaniei electorale. 7 din 10 votanți ai Alianței 2020 – USR-PLUS spun că au primit îndemnuri directe de a participa sau de a nu participa la referendumul pentru justiție, iar aproape un sfert au primit îndemnuri de a participa, arată IRES.
Potrivit analizei, 91% dintre votanții Alianței 2020 – USR-PLUS au votat DA la ambele întrebări pentru referendum.
În plus, 93% dintre votanții alianței folosesc internetul și 83% dintre ei utilizează Facebook, iar 65% dintre votanții acestei formațiuni spun cp sunt interesați de politică.
Analiza a fost realizată telefonic, în 26 mai, pe un eșantion de 6.210 persoane cu vârstă de peste 18 ani, rezidenți pe teritoriul României. Analizele sunt realizate pe subeșantioane de populație, în funcție de comportamentul electoral. Marja de eroare maximă este de plus/minus 2,4 %.