Cine sunt sibienii de pe lista Alianței 2020 USR PLUS pentru Parlamentul European

Sibiu are doi candidați pe listele Alianței 2020 USRPLUS pentru Parlamentul European, Nicolae Șefănuță și Raluca Amăriei.

Nicolae Ștefănuță

„Candidez pentru a transpune în realitate speranțele românilor: o prosperitate comparabilă cu cea din Europa, stabilitate și siguranță, un sentiment de demnitate și mândrie europeană”.Cine sunt sibienii de pe lista Alianței 2020 USR PLUS pentru Parlamentul European

Diplomat european, Nicolae Ștefănuță reprezintă Parlamentul European la Washington, fiind primul român care asigură legătura dintre forul european și Congresul american. A lucrat la Parlamentul European din 2007, ca expert în comisiile de Agricultură și de Buget. A studiat economie, politici publice și diplomație la Washington, Viena și Timișoara. Vorbește cinci limbi străine. În calitate de europarlamentar, prioritățile sale sunt: afirmarea drepturilor europene ale cetățenilor români; protejarea banilor de care pot beneficia românii în condițiile unor replieri ale statelor net plătitoare; securitatea, ca precondiție a prosperității, care include și conceptul de securitate climatică. Protejarea mediului este o altă prioritate, inclusă în cadrul noțiunii de securitate.

Raluca Amariei

„Am decis să mă înscriu în această cursă electorală pentru a aduce în atenția PE problemele, neajunsurile cetățenilor, care de multe ori nici nu sunt cunoscute la nivelul comisiilor europene”.Cine sunt sibienii de pe lista Alianței 2020 USR PLUS pentru Parlamentul European

Raluca Amariei este expert în accesarea de fonduri structurale și de coeziune europene. A fost om de presă și s-a implicat în numeroase proiecte regionale de mediu, sociale, turistice sau administrative. O problemă stringentă pe care o va susține, în cazul alegerii ca europarlamentar, este tranziția către un sector agricol durabil, către agricultura sustenabilă, în care să aibă prioritate fermele mici și medii. O componentă importantă a acestei probleme este încurajarea tinerilor fermieri, care vor trebui să continue activitatea fermierilor de astăzi, cu vârste de peste 65 de ani în proporție de aproape 50%. Va identifica de asemenea măsuri pentru sprijinirea și dezvoltarea durabilă a micii gospodării țărănești sau încurajarea lanțurilor scurte de aprovizionare.

 

Ultima oră

Comentariul meu

Publică