Pe vremea când Liviu Dragnea era vicepremier, în 2013, ca să își scape județul de plata unor sancțiuni financiare, acesta a luat bani, practic, din buzunarele fiecărui român, dezvăluie Rise Project. Ordonanța Dragnea a salvat, la grămadă, localitățile care obținuseră fonduri europene pentru dezvoltare, dar n-au respectat apoi criteriile de atribuire a contractelor. Printre localități se numără și Sibiul, condus, la acea vreme, de Klaus Iohannis.
Pentru nereguli au primit corecții financiare de 43 de milioane de euro, în total. Banii n-au mai fost însă plătiți de autoritățile locale, ci au fost returnați direct de la bugetul național. Fiecare român a plătit, din propriul buzunar, suma de 2 euro și 20 de cenți.
RISE Proiect a indexat fiecare beneficiar al amnistiei financiare. Printre beneficiari s-au numărat: Primăria Sibiu, condusă atunci de Klaus Iohannis, primăria Craiova în mandatul Liei Olguța Vasilescu, dar pentru un contract al predecesorului ei Antonie Solomon, primăriile din Constanța – fieful lui Radu Mazăre și al lui Nicușor Constantinescu, sau Sectorul 3 din Capitală pentru programul de izolare termică a blocurilor administrat de Robert Negoiță.
În ultimii cinci ani, 71 primării și 22 de consilii județene au beneficiat de cadoul lui Liviu Dragnea. În total s-au adunat cel puțin 43 de milioane de euro, cam cât bugetul anual al orașului Alba Iulia. Până acum, Ministerul Dezvoltării a păstrat secrete aceste date, fără să știm că fiecare dintre noi a scos aproape doi euro și 20 de cenți din buzunar ca să suporte corecțiile financiare aplicate autorităților locale.
Primarul Iohannis, în topul beneficiarilor
Topul beneficiarilor este condus detașat de către Consiliul Județean Teleorman, cu cele 7,3 milioane de euro. A fost urmat de Primăria Târgu Jiu, cu 1,5 milioane de euro.
Pe 20 decembrie 2012, în ultima zi de ministeriat a lui Eduard Hellvig, Ministerul Dezvoltării aproba o finanțare de aproape 9 milioane de euro pentru primăria Sibiu condusă de Klaus Iohannis. Banii erau pentru construcția unui viaduct. După trei luni, primăria lui Iohannis a găsit și un grup de constructori care să preia lucrarea.
La finalul anului 2015, podul a fost finalizat, dar a venit la pachet cu o investigație a Comisiei Europene. Experții de la Bruxelles au constatat că licitația inițială a avut niște criterii prin care unele firme erau eliminate fără a putea concura cu adevărat pentru contract. Din șapte oferte, șase au fost eliminate.
Consorțiul câștigător ales de primăria lui Iohanis era format din companiile: Construcții S.A., Sinecon, Wilhelm Geiger GMBH&CO.KG, Geiger Transilvania.
Cele patru companii au avut în ultimii zece ani contracte de peste 300 de milioane de euro, mare parte din ele cu primăria Sibiu sau cu alte instituții publice din Transilvania. Construcții S.A. și Sinecon sunt deținute printr-o serie de alte firme ale sibianului Ioan Tuşinean și ale partenerilor săi Rozalia Maria Sitar şi Marius Mircea Sitar. Partenerii lor din Germania au o afacere de familie în domeniul construcțiilor, înființată în 1920.
Neregulile indicate de experții europeni au fost verificate și confirmate în iulie 2016 de departamentul de audit al Ministerului Dezvoltării condus de clujeanul Vasile Dîncu. Nota de plată a fost stabilită la 1,5 milioane euro. Supărarea a durat doar trei luni, pentru că același minister a folosit metoda Dragnea și a șters a amenda primăriei lui Iohannis.