SUMMIT-ul UE care va avea loc la Sibiu în data de 9 mai este cel mai important eveniment care are loc pe perioada președinției României la Consiliul UE. La Sibiu se vor lua decizii importante pentru viitorul uniunii și se va stabili agenda pentru 2019- 2024.
Summitul informal al șefilor de stat sau de guvern din UE va fi găzduit de președintele Klaus Iohannis iar președintele Consiliului European, Donald Tusk, va prezida reuniunea. La eveniment vor participa lideri din 27 de state membre UE, președintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, și președintele Parlamentului European (PE), Antonio Tajani.
Liderii din 27 de state membre ale Uniunii vor fi prezente la Summit. Chiar dacă nu a fost încă publicată o listă oficială a șefilor de stat care se vor întâlni la Sibiu, printre cei așteptați la întrunirea informală de pe 9 mai se numără: președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Angela Merkel, prim-ministrul Italiei Giuseppe Conte, premierul Ungariei Viktor Orbán, prim-ministrul Greciei Alexis Tsipras, premierul Olandei Mark Rutte, premierul Poloniei Mateusz Morawiecki, cancelarul Austriei Sebastian Kurz sau prim-ministrul Bulgariei Boyko Borissov.
Liderii statelor Uniunii sunt programați să ajungă în Piața Mare a Sibiului în jurul orei 12.00. Aceștia vor fi primiți de către președintele Klaus Iohannis la Primăria Municipiului Sibiu, unde va avea loc o sesiune plenară. La ora 13.30 este programat un dejun de lucru al șefilor de stat sau de guvern iar de la ora 18.00 vor susține o conferință de presă Klaus Iohannis, Donald Tusk și Jean-Claude Juncker.
Având în vedere evenimentul de la Sibiu, au fost luate măsuri excepționale de securitate, printre acestea fiind amplasarea unui sistem video de monitorizare a traseelor, de deplasare a coloanelor oficiale, dar și a zonelor folosite de delegații. Totodată, măsuri de securitate au fost luate și în zona spațiilor de cazare a oficialilor europeni.
Foaia de parcurs a președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker
Actualul Legislativ al UE și conducerea politică a principalelor instituții europene au fost stabilite în 2014, în urma ultimului scrutin pentru Parlamentul European. În 2015, Consiliul European a definit o agendă strategică care a fost ulterior transpusă în 10 priorități politice ale președintelui CE, Jean-Claude Juncker, „dezvoltate în campania sa electorală și în dialogurile cu statele membre și cu Parlamentul European”, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.
În martie 2017, în contextul celei de a 60-a aniversări a Tratatelor de la Roma, CE a publicat Cartea albă privind viitorul Europei. Aceasta a prezentat cinci scenarii posibile pentru viitorul UE cu 27 de state membre, ca urmare a deciziei Marii Britanii de a ieși din Comunitate (Brexit).
Summitul de la Sibiu a fost convocat de Jean-Claude Juncker, cu ocazia discursului său din 13 septembrie 2017 privind starea Uniunii Europene. Oficialul european a prezentat atunci o foaie de parcurs cu principalele etape către „o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică”.
Întrunirea șefilor de stat sau de guvern vine înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, din 26 mai, iar liderii europeni vor discuta despre o cale de urmat pentru întreaga comunitate politică europeană.
După scrutinul european vor avea loc schimbări la conducerea instituțiilor Uniunii, iar configurația Parlamentului European de după alegeri va depinde și de procesul de ieșire a Marii Britanii din UE. Statul britanic va avea candidați la europarlamentare, dacă nu va fi ratificat , până pe 22 mai, Acordul Brexit negociat de Londra cu Uniunea Europeană.
Recomandările Comisiei Europene pentru viitoarea agendă strategică a UE
Comisia Europeană a prezentat, marți, agenda strategică 2019-2024, care include o serie de recomandări politice privind modul în care Europa își poate modela viitorul „într-o lume tot mai nesigură și multipolară”.
„Plecând de la progresele înregistrate de Uniune în ultimii ani, ascultând punctele de vedere ale cetățenilor în cadrul a aproximativ 1.600 de dialoguri cu cetățenii și în lumina rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European, agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024 reprezintă ocazia potrivită pentru a aborda provocările și oportunitățile cu care se confruntă Europa în prezent”, arată comunicatul CE.
În opinia Comisiei, acțiunile viitoare ar trebui să se concentreze asupra a cinci dimensiuni:
„1. o Europă care protejează: ar trebui să continuăm eforturile de consolidare a unei uniuni a securității efective și reale și să construim o veritabilă uniune europeană a apărării, astfel încât cooperarea în domeniul apărării în cadrul UE să devină regula, și nu excepția. De asemenea, trebuie să fim mai proactivi în gestionarea migrației. În acest sens, sunt necesare ample acțiuni la toate nivelurile și o abordare reală la nivelul UE care să aibă la bază partajarea responsabilității și solidaritatea între statele membre;
2. o Europă competitivă: trebuie să actualizăm, să modernizăm și să transpunem în practică, sub toate aspectele sale, piața unică. În activitatea de cercetare și inovare trebuie să punem accentul pe tranziția ecologică, socială și economică și pe provocările societale aferente. Trebuie să investim în principalele capacități digitale ale Europei și să colaborăm pentru a stimula inteligența artificială centrată pe factorul uman, creată în Europa. Trebuie să promovăm în continuare creșterea economică și să asigurăm o prosperitate durabilă prin aprofundarea uniunii economice și monetare. De asemenea, trebuie să sprijinim în continuare transformarea pieței europene a forței de muncă, asigurând în același timp echitatea acesteia;
3. o Europă echitabilă: trebuie să ne continuăm eforturile pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite prin Pilonul european al drepturilor sociale. De asemenea, trebuie să colaborăm cu statele membre pentru a asigura incluziunea și egalitatea socială, inclusiv prin abordarea disparităților regionale, a nevoilor minorităților, a aspectelor legate de gen și a provocării pe care o reprezintă îmbătrânirea populației. Trebuie să susținem și să promovăm cu fermitate valorile comune care stau la baza Uniunii Europene, cum ar fi statul de drept. Avem nevoie de o politică fiscală echitabilă și modernă, de servicii de sănătate de înaltă calitate, la prețuri rezonabile și accesibile tuturor, precum și de acces la locuințe de calitate, eficiente din punct de vedere energetic și abordabile ca preț pentru toți cetățenii din Europa;
4. o Europă durabilă: trebuie să modernizăm economia pentru a adopta modele de consum și de producție durabile. Trebuie să ne consolidăm eforturile de combatere a schimbărilor climatice și de inversare a tendinței de degradare a mediului. Trebuie să trecem la o economie circulară mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor prin promovarea creșterii verzi, a bioeconomiei și a inovațiilor durabile. De asemenea, trebuie să valorificăm la maximum potențialul uniunii energetice prin abordarea provocărilor majore rămase, printre care se numără securitatea energetică, costurile energiei pentru gospodării și întreprinderi, precum și impactul asupra schimbărilor climatice;
5. o Europă influentă: pe scena mondială, Europa trebuie să se afirme ca actor-cheie sprijinind consecvent și cu fermitate o ordine mondială multilaterală, bazată pe norme, având în centrul său Organizația Națiunilor Unite. De asemenea, dezvoltarea de relații solide cu țările din imediata vecinătate, în baza unui echilibru clar între drepturi și obligații, ar trebui să reprezinte o prioritate pentru UE. Un rolul consolidat al monedei euro în lume ar contribui, de asemenea, la sporirea suveranității economice și monetare a Europei”.
Brexit, respectarea statului de drept, securitatea UE, printre temele de discuție la Sibiu
Mesajul de unitate al Comisiei Europene vine pe fondul unor dezacorduri între state membre dar și între țările membre și instituțiile care coordonează Uniunea. Euroscepticismul, integritatea securității naționale, respectarea statului de drept și Brexit sunt câteva dintre provocările pe care liderii din UE vor trebui să le ia în considerare la Sibiu.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că prietenia dintre Franța și Germania nu înseamnă că cele două țări trebuie să fie mereu de acord, menționând că dezacordul cu cancelarul german Angela Merkel privind Brexit a fost necesar, relatează Reuters. Anterior, administraţia președintelui francez Emmanuel Macron a insistat pentru respectarea deciziei alegătorilor din Marea Britanie de retragere a ţării din Uniunea Europeană.
În discursul său de pe 13 septembrie 2017, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, anunțase că şefii de stat şi de guvern ai UE se vor întâlni la Sibiu, ca urmare a Brexit, pentru a trasa calea Uniunii cu 27 de state membre. Parlamentul de la Londra încă nu a ajuns la un acord privind retragerea din Blocul comunitar.