Vremea caldă din ultima perioadă a scos viperele din hibernare. Acestea au fost deja văzute în zona Păltinișului, iar cei care merg în drumeție trebuie să fie foarte atenți. Salvamontiștii sibieni ne învață cum este bine să reacționăm dacă dăm peste o viperă și mai ales ce trebuie făcut în caz de mușcătură.
”Şerpii veninoşi ataca doar atunci când sunt atacaţi sau surprinşi. Daca aţi observat un şarpe la distanţă, ocoliţi-l fără a-l provoca, iar daca e foarte aproape, rămâneţi nemişcat, pentru ca, în general, se îndepărtează singur.
Semne ale muşcăturii de viperă: durerea acută, tumefierea (umflarea) zonei afectate, două înțepături mici la distanță de cca un centimetru una de cealaltă, semiconştienţa, alte simptome generale: senzaţie de greaţă, vomă, tulburări de vedere, dificultăţi de respiraţie (tahipnee), hipersudoraţie (transpiraţie excesivă), dureri abdominale.”, informează salvamontiștii sibieni.
Aceștia ne învață și care sunt măsurile de prim ajutor în cazul unei mușcături de viperă. ”În primul nu faceţi mişcări şi nu vă agitaţi! În caz contrar ritmul bătăilor inimii creşte, circulaţiei sângelui e accelerată şi veninul pătrunde mai repede în torentul circulator; mai bine staţi liniştit într-un loc umbrit. Anunţaţi evenimentul la Serviciul Unic de Urgenţă 112 şi aşteptaţi salvatorii, izolaţi termic victima dacă prezintă frisoane, aşezaţi victima astfel încât să menţineţi muşcătura sub nivelul inimii, curăţaţi cu alcool veninul de pe lângă muşcătură, folosiţi , dacă aveţi, o seringă de aspirat venin, puneţi un pansament compresiv (nu garou) deasupra muşcăturii către inimă şi administraţi victimei o aspirină. Hidrataţi-vă doar cu apă şi nu administraţi alcool, cafea, energizante .
Nu se suge veninul cu gura, nu se arde zona mușcata, nu se pune gheață pe mușcătură şi nu mâncați și nu consumați alcool. Deplasaţi victima, fără ca aceasta să facă vreun efort, doar dacă aveţi un mijloc de transport, targă sau mijloc auto, şi doar dacă acest lucru asigură victimei un real avantaj privind timpul în care poate ajunge la o unitate medicală de specialitate.”