Ciocolata este iubită de oricine, la orice vârstă. Dar, cea clasică este făcută după o rețetă reglementată prin lege. Însă, pe piață se găsesc produse care nu respectă rețeta tradițională, mai mult, ele conțin aditivi care nu au ce să caute în componența ciocolatei. Cum deosebim ciocolata de calitate față de cea mai puțin calitativă au aflat cei de la csid.ro
De mici visăm cu ochii deschişi la ciocolată. Ciocolata ne îmbie pe toate rafturile magazinelor mai mici sau mai mari din toată lumea. Şi românii sunt mari fani ciololată. Unii iubesc ciocolata amară, alţii sunt înnebuniţi după ciocolata cu lapte. Consumată moderat, în cadrul unui stil de viaţă activ, ciocolata aduce numeroase beneficii sănătăţii şi chiar ajută la eliminarea stresului, însă toate aceste beneficii se referă la ciocolata care respectă reţeta tradiţională. În urmă cu 2 ani, Asociaţia Pro Consumatori a făcut un studiu comparativ pentru ciocolata cu lapte şi alte adaosuri ce se găseşte pe rafturile principalilor comercianţi din România, analizând 61 de tipuri de ciocolată. Iată câteva concluzii
”Făină de grâu şi de soia în ciocolata cu lapte!”, ”6 substanţe chimice într-o tabletă de ciocolată!”, ”12 linguriţe de zahăr în 100 grame ciocolată cu lapte!”
Ciocolata – criterii ale reţetei originale
Iată de ce criterii trebuie să ţinem cont atunci când o cumpărăm, atunci când o consumăm şi mai ales atunci când le oferim copiilor ciocolată.
”Dacă ciocolata tradiţională are în compoziţie lapte praf, zahăr, unt, apă şi cacao, ciocolata cu lapte fabricată în sistem industrial nu trebuie să conţină mai mult de 5 ingrediente: lapte, zahăr, unt de cacao, masă de cacao şi lecitină. Aceasta din urmă nu are nimic în comun cu ciocolata realizată tradiţional în ciocolaterii” conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte Asociaţia Pro Consumatori.
”Ciocolata cu lapte, prin lege, ar trebui să conţină minim 14% lapte praf, maxim 55% zahăr şi 25% cacao la care se adaugă untul de cacao.” adaugă Marie Vrânceanu – nutriţionist specializat în nutrigenomică.
Ce ingrediente poate să mai conţină ciocolata cu lapte pe lângă cacao, zahăr, lapte praf şi unt de cacao?
”În afară de lecitină, care este un emulgator şi care se poate găsi în diferite concentraţii, alţi aditivi nu au de ce să fie prezenţi în ciocolată. Deci, atenţie la etichete!” avertizează Marie Vrânceanu.
Ciocolata cu lapte are mai multe calorii decât cea amară
”Valoarea calorică a ciocolatei cu lapte este puţin mai mare decât a ciocolatei amare, dar proprietăţile antioxidante sunt mult mai slabe chiar spre nule, deoarece având un conţinut foarte scăzut în cacao beneficiile sunt foarte reduse. De aceea este de preferat să alegeţi ciocolată amară de bună calitate„ a adăugat nutriţionistul.
Untul de cacao, un ingredient fără de care ciocolata nu este ciocolată
”Ciocolatele cu lapte care au 60 g zaharuri pe 100 gr de produs şi nu conţin unt de cacao, ci un amestec de grăsimi vegetale (palmier, soia, răpiţă şi grăsimi parţial hidrogenate) nu numai că nu aduc beneficii, dar sunt dăunătoare sănătăţii” a mai adăugat nutriţionistul.
Cum înţelegem eticheta unei ciocolate produsă industrial?
”Calitatea ciocolatei cu lapte fabricată în sistem industrial se apreciază în funcţie de calitatea şi ordinea primelor trei ingrediente. În cazul ciocolatei cu lapte de calitate superioară, ordinea ingredientelor este următoarea: lapte, zahăr şi cacao” explică conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte Asociaţia Pro Consumatori.
Câtă putem consuma zilnic?
”Având în vedere valoarea energetică mare per 100 grame de produs, aceasta fiind cuprinsă între 500 kcal şi 600 kcal, consumul de ciocolată de către adulţi trebuie realizat cu măsură, nu mai mult de 30 grame pe zi” a adăugat conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Câtă ciocolată au voie copiii să mănânce?
”În privinţa consumului de ciocolată la copiii mai mari de 3 ani, aceasta trebuie să fie numai de calitate superioară şi să nu să depăşească 15 grame pe zi, ceea ce reprezintă aproximativ 100 kcal şi, niciodată, nu trebuie oferită seara spre consum acestora. Aportul ridicat de zahăr în alimentaţia din primii ani de viaţă a unui copil generează probleme mari de sănătate, cum ar fi obezitatea, care aduce la rândul său şi alte probleme, precum scolioza, modificarea osaturii, fragilitatea oaselor, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare şi diabet zaharat de tip 2. În concluzie, consumul excesiv de zahăr dăunează grav sănătăţii” a încheiat preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori.
