Județul Sibiu se află pe locul cinci în topul județelor ale căror polițiști au emis ordine de restricție. Cele 10 ordine au fost emise în primele 10 zile de la intrarea în vigoare a Ordinului comun M.A.I./M.M.J.S. nr. 146/2578/2018 privind modalitatea de gestionare de către poliţişti a cazurilor de violenţă domestică.
Cele mai multe ordine provizorii de protecţie au fost emise în municipiul Bucureşti (18) şi în judeţele Braşov (18), Vâlcea (16), Brăila (13) şi Sibiu (10).
Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) a anunţat, vineri, că la sfârşitul anului trecut a fost aprobat Ordinul ministrului Afacerilor Interne şi al ministrului Muncii şi justiţiei sociale privind modalitatea de gestionare a cazurilor de violenţă domestică de către poliţişti.
”De la data de 28 decembrie 2018, poliţiştii pot emite ordinul de protecţie provizoriu, prin care se dispun, pentru o perioadă de 5 zile, una sau mai multe măsuri de protecţie a victimelor”, au precizat reprezentanţii IGPR.
Potrivit acestora, ordinul stabileşte procedura de intervenţie a poliţiştilor, de cooperare cu celelalte instituţii cu atribuţii în prevenirea şi combaterea violenţei domestice, metodologia de utilizare a formularului de evaluare a riscului şi procedura de emitere a ordinului de protecţie provizoriu, precum şi cea de punere în executare a acestuia.
”Intervenţiile poliţiştilor la cazurile de violenţă domestică se pot realiza din oficiu sau ca urmare a sesizărilor primite prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă (112), formulate în scris sau oral, direct ori telefonic la sediul unităţilor de poliţie de către persoanele implicate în actele de violenţă domestică, de către persoanele care au asistat la producerea actelor de violenţă domestică sau de către alte persoane”, au mai precizat reprezentanţii IGPR.
Poliţiştii pot lua măsuri pentru separarea victimei de agresor şi pot realiza orice alte demersuri necesare eliminării riscurilor imediate. Ei observă şi adresează întrebări cu privire la starea fizică a persoanelor implicate şi, dacă se impune, solicită intervenţia echipelor medicale. Informează atât victima, cât şi agresorul, cu privire la drepturile şi obligaţiile lor şi măsurile ce vor fi dispuse în urma evaluării situaţiei de fapt.
De asemenea, sesizează structurile specializate ale Poliţiei Române sau ale altor instituţii în situaţia în care, în urma verificării sesizării, sunt constatate şi alte fapte incriminate, obţinând probe, după caz.
Ordinul prevede şi modul în care poliţiştii trebuie să acţioneze în situaţii speciale, spre exemplu în cazul evacuării agresorului din imobil.
”Cu ocazia intervenţiei, în vederea stabilirii existenţei unui risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea persoanelor să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestică, poliţiştii evaluează situaţia de fapt pe baza formularului de evaluare a riscului ce cuprinde 21 de întrebări. Pe baza răspunsurilor, se stabileşte dacă există realmente riscul ca viaţa sau integritatea fizică a victimei să fie pusă în pericol”, se mai arată în document.
Primele şapte întrebări se referă la situaţii de o gravitate mai ridicată. Astfel, printre altele, victima va trebui să răspundă la următoarele întrebări: „Agresorul/agresoarea a încercat vreodată să vă ucidă?”, „A folosit vreodată arme sau obiecte care să vă rănească?” sau „În urma acestui incident aţi suferit leziuni? Echimoze, Excoriaţii, Plăgi tăiate/înţepate/împuşcate, Arsuri, Mutilări, Altele?”.
Dacă la două din primele şapte întrebări răspunsul este afirmativ, poliţistul va încadra situaţia ca având un „risc iminent pentru victimă” şi va putea emite ordinul de protecţie provizoriu.
În situaţia în care concluziile rezultate în urma întocmirii formularului de evaluare a riscului indică existenţa unui risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea victimei să fie pusă în pericol, poliţistul care a întocmit formularul de evaluare a riscului emite ordinul de protecţie provizoriu.
„Cu ocazia evacuării temporare din locuinţă, agresorului i se oferă timpul strict necesar pentru ca acesta să îşi poată lua asupra sa documentele de identitate, bani, medicamentele sau alte bunuri personale de strictă necesitate”, se mai arată în document.
Faţă de agresor, poliţistul, prin ordinul de protecţie provizoriu, poate dispune şi alte obligaţii sau interdicţii, şi anume: păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, faţă de resedinţă, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate sau, dacă este cazul, predarea către poliţie a armelor deţinute de acesta.
IGPR a anunţat că peste 4.500 de poliţişti au fost deja instruiţi pentru a aplica noua procedură.
Potrivit datelor IGPR, în primele 11 luni ale anului trecut, la nivel naţional, au fost sesizate 35.623 de infracţiuni din sfera violenţei domestică (52,3 % în mediul urban şi 47,7 % în rural).
”Dintre acestea, ponderea cea mai mare parte este reprezentată de faptele de „lovire sau alte violenţe” – 58,6%, urmate de „ameninţare” – 7,25%, „abandon de familie” – 21,33% şi „nerespectare a ordinelor de protecţie” – 3,71%. Din punct de vedere al locului comiterii faptelor, cele mai multe infracţiuni s-au comis la domiciliul subiecţilor (75% din totalul infracţiunilor)”, a precizat IGPR.
În perioada de referinţă, au fost emise, de către instanţele judecătoreşti, 3.438 de ordine de protecţie, cele mai multe la solicitarea victimelor (3.393), alte 22 la solicitarea procurorului şi 23 la solicitarea altor instituţii cu atribuţii în domeniu.
