Centru al vieții economice, spirituale și al luptei pentru drepturi politice a românilor ardeleni, Sibiul a cunoscut încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea o evoluție continuă în direcția unei permanente afirmări naționale. Miercuri va avea loc o expoziție de documente, în cadrul ședinței Consiliului Prefectural.
Sediul Mitropoliei Ortodoxe, al Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, Sibiul va deveni, în urma Hotărârii de la Alba Iulia și sediul Consiliului Dirigent, organism cu puteri legislative și executive nelimitate pentru instalarea administrației românești, la toate nivelele, în Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și părțile din Ungaria locuite de români.
Documentele istorice aflate în fondurile și colecțiile din depozitele Serviciului Județean Sibiu al Arhivelor Naționale relevă atmosfera de entuziasm și de activitate din toamna tărzie a anului 1918 .
Un prim document fotografic emoţionant şi impresionant în egală măsură arată participarea impresinonantă a unei mari mulţimi de români, aflaţi la Viena în 14 noiembrie 1914, asistând la sfinţirea steagului Consiliului Naţional Român
Într-un alt document important, emis de Consiliul Național Român din orașul și comitatul Sibiu la 28 noiembrie 1918, intitulat ,,Cătră Românii din comitatul Sibiului. Fraților Români!”, se arată că, din din dorința de schimbare și de înlăturare a nedreptăților trecutului, au fost scoși de la conducerea comunelor unii slujbași, dar dacă aceștia nu s-au făcut vinovați să fie chemați înapoi, pentru ca treburile obștești să nu aibă de suferit. Totodată, preoții, învățătorii și ,,oamenii mai luminați din comune” sunt rugați să ajute la ,,reînvierea bunei rânduieli” pentru ca cinstea și dreptatea să fie respectate.
Deosebit de expresive sunt și documentele fotografice, care redau amploarea extraordinară a participării locuitorilor județului Sibiu și a celor din celelalte zone ale Transilvaniei, cum sunt cele care prezintă imagini de la Marea Naţională de la Aba Iulia din 1 Decembrie 1918 – ţărani în costume naţionale – bărbaţi şi femei, soldaţi îmbrăcaţi în uniforme, veniţi direct de pe front, cu steaguri şi cocarde tricolore, preoţi şi învăţători, intelectuali din oraşele ardelene, veniţi în fruntea delegaţilor trimişi să reprezinte comunităţile româneşti; tot într- o imagine de epocă, apar şi sătenii din Galtiu, gata de plecare la Alba Iulia în dimineaţa zilei de 1 Decembrie; în alte fotografii apar personalităţile marcante prezente la Alba Iulia, cum au fost: Aurel Vlad, vorbind mulţimii în ziua de 1 Decembrie 1918, episcopul Iuliu Hossu, citind, în aceeaşi zi de 1 Dcecembrie, Hotărârea Adunării Naţionale de la Alba Iulia, vizita la Sibiu a generalului Henri Mathias Berthelot, șeful Misiului militare franceze și primirea lui de către oficialitățile orașului și județului Sibiu etc.
O serie de documente interesante, datate ulterior datei de 1 Dcembrie 1918 pun în lumină diverse situații apărute după marele eveniment de la Alba Iulia. În acest sens se poate exemplifica cu:
– telegrama în limba franceză expediată de la Berna în 6 decembrie 1918 de Ioan Mocsonyi și Virgil Tilea lui Isopescu Grecul aflat la Viena, în care îi cer acestuia să telegrafieze Legației române din Berna toate informațiile privitoare la hotărârile luate la Alba Iulia.
– Decretul nr. VII al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului și Ținuturilor românești din Ungaria din 19 februarie 1919, referitor la înstrăinarea bunurilor statului prin guvernul maghiar de la Budapesta, publicat în Gazeta Oficială a Consiliului Dirigent, nr. 13 din 28 februarie 1919 și semnat de Iuliu Maniu, președintele Consiliului Dirigent. În același număr al Gazetei Oficiale apăreau și membrii Marelui Sfat Național Român, cu numele, profesia și localitatea în care funcționau la acea data. Alături de Iuliu Maniu, avocet în Blaj apar Vasile Goldiș, secretar consistorial în Arad, Aurel Lazăr, avocat în Oradea, Tiberiu Brerdiceanu, director de bancă în Brașov, Valeriu Braniște, publicist în Lugoj, Aurel Vlad, avocat în Orăștie, Andrei Bârseanu, președintele ASTREI, Iuliu Hossu, episcop de Gherla, Miron Cristea, episcop de Caransebeș,, Ioan Lapedatu, director de bancă în Sibiu, Onisifor Ghibu, referent școlar consistorial din Sibiu etc.
– Adresa Consiliului Dirigent – Resortul Ocrotirilor Sociale datată Sibiu 9 martie 1919, adresată Oficiului de Încartiruire al Primăriei Orașului, prin care se comunică acestuia o serie de regului privitoare la încartiruirea ofițerilor români.
– Scrisoarea lui Gh. Pop datată Paris, 10 martie 1919, în care îi scrie lui Iuliu Maniu despre propaganda românească în Franța și Elveția – fragmentul este referitor la rolul Reginei Maria în recunoașterea Marii Uniri, eforturile ei diplomatice pe lângă reprezentanții Marilor Puteri.
– Raport al lui Alexandru Vaida-Voevod datat Paris, 17 septembrie 1919, adresat lui Iuliu Maniu, de la Conferința de pace de la Paris.
Desigur că cele arătate mai sus reprezintă doar o parte din tezaurul documentar care se află în fondurile și colecțiile Serviciului Județean Sibiu al Arhivelor Naționale și considerăm că, o primă luare de contact într-o asemenea expoziție este de natură să trezească un interes mai larg în rândul celor care doresc să cunoască pe bază de documente evenimentele petrecute în urmă cu o sută de ani.