Peste 8.000 de sibieni la Marea Unire din 1918 – Cu entuziasm și fală au mers la Alba Iulia

Sibienii și-au dorit acum 100 de ani unirea cu țara. Au făcut totul pentru asta și peste 8.000 dintre ei au participat efectiv la evenimentele de atunci de la Alba Iulia.

”Constituirea la sfârşitul lunii octombrie 1918 a Consiliului Naţional Român Central, ca ,,unicul for care reprezintă voinţa poporului român” şi elaborarea Regulamentului pentru alegerea deputaţilor Adunării Naţionale au impulsionat şi în judeţul Sibiu desfăşurarea alegerilor delegaţilor care urmau să reprezinte circumscripţiile electorale. Ca urmare, au fost aleşi 30 de delegaţi cu drept de vot deliberativ şi 38 cu drept de vot consultativ, fiind trimişi apoi la Alba Iulia, în final 130 de delegaţi1 . Tot acum, în localităţile judeţului Sibiu au loc adunări în vederea aprobării şi subscrierii adeziunilor care urmau să fie înaintate forumului reprezentativ de la Alba Iulia. Aceste adeziuni, pe care se aflau numele delegaţilor trimişi de circumscripţiile electorale dădeau dreptul delegaţilor de a-i reprezenta la Alba Iulia pe membrii circumscripţiilor care i-au ales prin vot deschis şi erau veritabile mandate care exprimau voinţa de unire a locuitorilor judeţului Sibiu – varietatea acestor documente – adeverinţe, certificate, legitimaţii, procese verbale, protocoale – ne dă imaginea unei activităţi intense şi efervescente care anima societatea românească la sfârşitul lunii noiembrie 1918.” arată Alexiu Tatu și Silviu Borș în cartea Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.

În documentul de adeziune a populaţiei din Sibiu la hotărârea de unire a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România se menţionează următoarele: ”Obştea poporului roman din comuna Sibiu, din îndemn propriu şi fără nicio silă sau ademenire din vreo parte, dă la ivaelă dorinţa fierbinte ce însufleţeşte inima fiecărui roman şi declară că voinţa sa nestrămutată este: Voim să fim alăturaţi, împreună cu teritoriile româneşti din Ardeal, Banat, Ungaria şi Maramurăş la Regatul României sub stăpânirea Majestăţii Sale, Regele Ferdinand I. În această hotărâre a noastră aşternem tot ce au dorit strămoşii noştri, tot ce ne încălzeşte pe noi, cei de faţă, şi tot ce va înălţa pururea pe fiii şi nepoţii noştri. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”.

”O statistică temeinică, realizată de Paul Abrudan2 şi Mihai Racoviţan3 pentru participarea delegaţilor din judeţul Sibiu arată, fără putinţă de tăgadă, amploarea şi calitatea4 participării delegaţilor trimişi de cercurile electorale sibiene la Alba Iulia. Spre exemplificare, credenţionalele au fost semnate de 714 locuitori din Apoldul de Jos, 8758 din Jina, 532 din Miercurea, 427 din Poiana Sibiului, 783 din Răşinari, 1690 din Sălişte, 408 din Tilişca, etc. Dacă Ştefan Pascu consideră că din 33 de localităţi sibiene au fost trimis credenţionale cu 13 000 de semnături5 , Paul Abrudan este de părere că 44 de localităţi din judeţ au trimis adeziuni, având 16587 de semnături6 . Dacă la cele arătate mai sus, adăugăm delegaţii neoficiali trimişi să reprezinte localităţile judeţului – Aciliu – 61, Galeş – 120, Gusu – 50, Jina – 30, Miercurea – 32, Sălişte – 100, şi cifra de 8 000 de oameni din părţile Sibiului, prezenţi la Alba Iulia, între cei peste 100 000 de români veniţi din toate colţurile Transilvaniei, putem concluziona că hotărârea de Unire exprimată la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, a reprezentat actul de voinţă care împlinea speranţele seculare ale românilor de pe ambele versante ale Carpaţilor.” Se arată în lucrarea celor doi istorici sibieni.

Pe lângă semnarea acestor adeziuni, peste 8.000 de sibieni au plecat către alba Iulia pentru a spune sus și tare că își doresc unirea. Erau țărani, intelectuali, profesori, medici, oameni din toate categoriile sociale. Au plecat către Alba Iulia cu căruțele și chiar pe jos.
Au ajuns acolo și astfel putem spune acum cu mândrie că și sibienii au fost acolo unde s-a întâmplat istoria.

Foto razvanpop.ro