Preşedintele Klaus Iohannis l-a amuzat pe laureatul premiului Nobel pentru fizică în 2018, profesorul Gérard Mourou.
Iohannis, la rândul său profesor de fizică i-a mulțumit profesorului Mourou, „care a reuşit să explice nişte lucruri fantastic de complicate, în aşa fel încât toată lumea a înţeles care este până la urmă fenomenul şi care sunt posibilităţile pentru societate. Domnule profesor, vă spun aceste lucruri în calitatea mea, fosta mea calitate de dascăl de fizică. Ştiu ce înseamnă să explici unei audienţe nu neapărat interesate şi iniţiate un fenomen fizic complex”, a spus Iohannis, la Paris. Profesorul Gérard Mourou a râs şi a dat mâna cu Klaus Iohannis.
Evenimentul, desfăşurat sâmbătă la ambasada României în Franţa, a fost dedicat contribuţiei româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii în Anul Centenarului Marii Uniri.
Cercetătorul francez Gérard Mourou este considerat un pionier în domeniul ingineriei electrice şi al laserelor. A fost director al Laboratoire d’Optique Appliquee de la ENSTA din Palaiseau şi este profesor la École Polytechnique din Palaiseau. A fost directorul fondator al Center for Ultrafast Optical Science de la Universitatea din Michigan.
Mega lasere
Părinte al conceptului ‘Lumiere Extreme’, el a stat la baza creării a L’ Institut de la Lumiere Extreme (ILE) şi a laserului civil Apollon de Paris-Saclay (Essonne). Cele două ar trebui să furnizeze cinci petawaţi, reprezentând 1/35 din puterea solară primită de Terra. Pe termen lung, ar trebui să-şi dubleze puterea. Şi alte lasere sunt în construcţie în cadrul Infrastructurii Luminii Extreme – ELI (Extreme Light Infrastructure), al cărei iniţiator este Gerard Mourou, în Ungaria, România şi Republica Cehă. Acestea ar trebui să depăşească capacitatea lui Apollon, scrie AFP. Cercetătorii speră aplicaţii multiple în viitor, mai ales în domeniul tratării deşeurilor nucleare (prin reducerea duratei lor radioactive), pentru imagerie medicală, tratamentul tumorilor sau curăţării spaţiului de deşeuri.
Invenţiile premiate în acest an au revoluţionat fizica laserilor, după cum a afirmat Göran K. Hansson, secretar general al Academiei Regale de Ştiinţe din Suedia, care a anunţat numele câştigătorilor. ”Obiecte de dimensiuni extrem de reduse şi procese incredibil de rapide apar acum într-o lumină nouă. Instrumentele avansate de mare precizie deschid calea către zone neexplorate ale cercetării şi către o multitudine de aplicaţii industriale şi medicale”, potrivit Academiei Regale de Ştiinţă din Suedia.
Trei premiați Nobel pentru Fizică în 2018
Fizicianul Gérard Mourou a primit Premiul Nobel pentru Fizică alături de cercetătoarea Donna Strickland din Canada pentru invenţii revoluţionare în domeniul fizicii laserilor”. Cercetătorul american Arthur Ashkin a primit premiul Nobel pentru „pensetele optice şi aplicaţiile lor în domeniul sistemelor biologice”. În vârstă de 96 de ani, Ashkin a inventat penseta optică în 1986. Valoarea premiului a fost de 9 milioane de dolari, care au fost împărți între cei trei laureați.
