Ţiganii de pe strada Grâului din cartierul Turnişor spun că au fost ameninţaţi cu moartea de vecinii lor, românii care locuiesc pe strada Orzului, cei care sunt acuzaţi că au blocat strada, în aşa fel încât ţiganii să ajungă la biserica lor, doar dinspre strada Alba Iulia.
Totul a culminat vineri seara, când poliţiştii locali au fost chemaţi să potolească spiritele. Ţigarnii îi acuză pe doi vecini de ai lor, care locuiesc pe strada Ovăzului că i-ar fi ameninţat cu moartea. Luni, autointitulatul rege al romilor, Dorin Cioabă, în numele comunităţii sale din Turnişor a depus o plângere penală la Poliţie. „Prin prezenta plângere, doresc să vă aduc la cunoştinţă existenţa unui conflict ce mocneşte de foarte mult timp, cu privire la ocuparea abuzivă a domeniului public, de către Ş.V. şi vecinii acestuia. Timp de mai mulţi ani, aceştia au folosit domeniul public ilegal, adevăratul motiv fiind acela de a bloca accesul romilor, de a nu trece prin faţa imobilelor lor, şi asta doar pentru faptul că aceştia nu suportă membrii comunităţii de romi ca să folosească un bun comun”, se arată în plângere. Practic acest conflict dintre românii şi ţiganii din Turnişor este unul vechi, care acum a reînceput din cauză că, după ce Primăria a asfaltat străzile din cartier, ţiganii cer ca Primăria să continue asfaltarea străzii Grâului, până în strada Orzului, adică pe încă o distanţă de 50 de metri, unde acum este pământ îngrădit de o sibiancă, care spune că ea nu doreşte ca ţiganii să mai treacă prin faţa casei ei. „În urmă cu puţin timp, în cartierul Turnişor, au avut loc mai multe lucrări de astfaltare a străzilor şi amenajare a parcărilor, în planul de astfaltare şi amenajare este inclusă şi strada care face legtura dintre strada Grâului şi strada Ovăzului, însă, o porţiune de aproximativ 50 de m, porţiune care ar uni cele două străzi, a rămas neasfaltată, fiind baricadată cu tot felul de gunoaie de către acest grup de vecini din strada Orzului”, mai spune Dorin Cioabă, în plângerea penală. Potrivit lui Cioabă, firmele care au turnat asfaltul ar fi vrut să termine treaba şi ţiganii şi românii să aibă strada Grâului finalizată, dar românii s-ar fi opus, numai ca ţiganii să nu circule pe toată strada. „Societatea care se ocupă cu asfaltarea acestuia, a încercat eliberarea drumului, însă, acest grup a ripostat, astfel că au asfaltat doar o porţiune din el, restul rămânând blocat şi totodată neasfaltat”, adaugă Dorin Cioabă.
Ţiganii îi acuză pe români că au venit cu lopeţi şi bâte să-i omoare
Dorin Cioabă şi ţiganii de pe strada Grâului din Turnişor spun că vineri seara, în jurul orei 20.00 s-ar fi certat românii cu ţiganii, din cauză că drumul este blocat, spun ţiganii, abuziv. „În seara zilei de 02.11.2018 în jurul orei 20.00 a avut loc o altercaţie verbală între cele două grupări, motivul fiind şi de această dată deblocarea drumului. Numiţii Ş.V. şi Ş.V. au mers pe strada Orzului, au incitat mai multe persoane, care au venit înarmaţi cu lopeţi şi bâte, s-au deplasat până în apropierea de casele romilor ameninţându-i cu moartea pe ei şi copiii acestora, dacă mai încearcă, prin orice mijloace deblocarea drumului”, a semnalat în plângerea penală, Dorin Cioabă. Familia lui Mihai Ion susţine că s-ar fi baricadat în casă, când au auzit că românii strigă „moarte ţiganilor”. Concluzia lui Cioabă este că autorităţile mai bine ar interveni şi ar debloca drumul, chiar dacă deocamdată nu se poate astfalta, dar măcar să vorbească cu oamenii din zonă, să le explice de ce nu s-a asfaltat, ca să nu se ajungă la un conflict mai mare. „Spiritele se încing în ambele tabere, existând riscul declanşării unui conflict etnic între romii de pe strada Grâului şi românii de pe strada Orzului”, avertizează Dorin Cioabă.
Poliţia a deschis dosar penal în acest caz
„La data de 5 noiembrie a.c., la nivelul Poliţiei Municipiului Sibiu s-a înregistrat o plângere privind un conflict între două grupuri de persoane domiciliate în municipiul Sibiu. Această plângere face obiectul unui dosar penal în care cercetările vizează săvârşirea infracţiunii de ameninţare, urmând ca, la finalizarea investigaţiilor, să fie aplicate măsuri conform competenţelor legale”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu, Elena Welter. Cine doreşte să circule pe strada Grâului, o poate face, dar nu până în capătul ei. Practic există o prelungire a străzii, în zona bisericii unde este pastor Cioabă, unde, asfaltul se termină în faţa casei unui ţigan. Omul susţine că el deşi are casa pe strada Grâului, i s-a dat număr de casă şi adresă în acte, pe strada Pomicultorilor la numărul 19 A. Acest lucru reiese şi dintr-un document deţinut de Mihai Gheorghe. Cu alte cuvinte, casa unui ţigan şi casa se pare a unui român, care încă se află în construcţie, au în faţa lor pământ, nu asfalt, nu trotuar, deşi aceşti doi oameni stau pe strada Grâului, din spusele vecinilor. O româncă care se învecinează atât cu românul cu casa în construcţie, cât şi cu ţiganul care nu are astfalt deloc în faţa porţii, susţine că ea ar fi pus gard pe pământul care desparte cele două străzi, tocmai pentru a nu-i lăsa pe ţigani să mai treacă prin faţa casei ei. Ţiganii spun că pe timpul lui Ceauşescu pe pământul de pe strada lor, unde acum e gard şi nu pot trece, exista drum şi chiar şi un loc de joacă. Chiar Dorin Cioabă spune că el s-a jucat în acel loc, în copilărie. Acum cei 50 de metri neasfaltaţi şi mai ales cearta iscată din cauza lor şi a blocării străzii nu este o problemă a Primăriei şi a Poliţiei Sibiu, ci şi în dezbaterea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, unde Dorin Cioabă a făcut o sesizare.
Cearta dintre ţigani şi români, cunoscută şi la Prefectură
Când era prefect Cristian Roman, Dorin Cioabă s-a adresat Prefecturii printr-un memoriu, în care cerea soluţionarea problemei din cartierul Turnişor. În acel document, ţiganii scriau că sunt 50 la număr şi că locuiesc pe strada Grâului încă din 1960, când au venit în Sibiu din localitatea Cărbuneşti şi şi-au amplasat corturile pe malul Cibinului. Ţiganii povestesc că românii ar fi ocupat abuziv drumul de după Revoluţie, când şi-au făcut grădină de zarzavat în mijlocul drumului şi au desfiinţat şi parcul făcut pe timpul comunismului. În memoriu adresat fostului prefect, Dorin Cioabă spune că actualul primar al oraşului, Astrid Fodor, ar fi constatat „ocuparea terenului şi nevoia comunităţii de a debloca acest drum”, pe când era viceprimar al urbei. Acum, ţiganii cer ca să treacă pe drum ca şi românii, indiferent dacă se mai asfaltează cei 50 de metri sau nu.
