Această enormă ființă vie își întinde rădăcinile pe o suprafață de 43 de hectare, dublu cât Parcul Sub Arini din Sibiu. Turistului din parcul natural Fish Lake, statul Utah, SUA, îi pare că se află în fața unei păduri de 47.000 de plopi, în realitate este un singur copac numit Pando.
De 80.000 de ani noi tulpini apar pentru a înlocui pe cele care mor , clonând din nou și din nou prima plantă care a apărut cu milenii în urmă, chiar înainte ca Homo sapiens să ajungă să colonizeze Europa. Pando, considerat cel mai greu organism viu de pe planetă, cu circa 5.900 de tone, și printre cele mai vechi, a rezistat schimbărilor extreme de climă și apariției omului in regiune. Cu toate acestea, acum pare să aibă zilele numărate.
Copacul pădure amenințat de cerbi
Cercetătorii de la Universitatea din Utah, Paul Rogers și Darren McAvoy au realizat un studiu al evoluției acestei „păduri a unui copac”, a speciei Populus tremuloides (plop tremurător), pe parcursul ultimelor șapte decenii. Concluziile lor indică faptul că suprafața plopului este redusă în principal din pricina amenințării unei alte specii, cerbul. Acest animal, care trăiește în zonă și se hrănește cu plante tinere, încetinește regenerarea arborelui, lăsând fără succesori copacii vechi care formează Pando (nume care în latină înseamnă „se răspândește”) și care abia supraviețuiesc un secol.
În mai puțin de 20 de ani Pando va măsura 7 hectare
„În 10 sau 20 de ani, Pando ar putea să ajungă la o suprafață restrânsă. Probabil va supraviețui doar o suprafață mică de șapte hectare din cauza 0acțiunilor noastre „, spune Rogers, care confirmă canalului ABC că echipa încearcă să se întâlnească cu autoritățile responsabile pentru a pune capăt agoniei celebrului plop. Dar nu numai cerbii îl amenință pe Pando: „Șeptelul are deja un anumit impact și în curând vizitele turistice vor începe să aibă consecințe negative dacă nu le reglementăm”, avertizează cercetătorul.
Studiul publicat luna aceasta de către revista «PLOS ONE», pe lângă prezentarea primei analize complete a condițiilor actuale ale imensului plop, oferă o secvență de fotografii aeriene realizate în decursul a 72 de ani în care se poate vedea cum Pando « s-a micșorat » în mod constant în ultimele decenii. Imaginile arată zone defrișate din pricina dezvoltării umană și modul în care „gigantul tremurător” a supraviețuit milenii, dar a rezistat mai puțin de un secol de intruziune umană.
Masuri ineficiente
După ce a fost numit în 2014 copacul principal al statului Utah, administrația a decis să-l protejeze pe Pando cu garduri, ce le-a instalat însă într-o jumătate din pădure și de o înălțime insuficientă, judecând după rezultate. „După o investiție semnificativă în protejarea iconicului Pando, suntem dezamăgiți de rezultatul ei. Cerbul pare să găsească modalități de a sări gardul de protecție prin punctele sale slabe sau pe deasupra barierei „, declară Rogers în studiul său.
După cum explică același cercetător canalului ABC, pentru a încerca să oprească această situație, ar fi necesar să se izoleze complet perimetrul și să se întărească gardul instalat în 2014 ” ce pare a fi în prezent complet ineficient”, spune el. Reducerea zonelor de trecere a animalelor, vânarea controlată a cerbilor care se află în vecinătate și construirea de centre de interpretare care explică vizitatorilor importanța zonei sunt, de asemenea, vitale pentru conservarea acesteia. Dar, mai presus de toate, „să se continue cu monitorizarea regenerării copacului, indiferent de acțiunile care se desfășoară”, spune Rogers.
Alți «Pando» necunoscuți
Forma unică de reproducere a speciei Populus tremuloides, din a cărei rețea enormă de rădăcini apar noi arbori identici din punct de vedere genetic, formând o singură ființă vie, nu este exclusă doar în cazul Pando. De fapt, există dovezi ale altor copaci mari, deși nici unul dintre ei nu atinge dimensiunea acestui „gigant” ci în medie ocupă „doar” un hectar. Cu toate acestea, oamenii de știință suspectează că pot exista și alți „Pando”, dar necunoscuți oamenilor. „Este complet posibil, dar până în prezent nu au fost descoperiți”, spune Rogers.
Cunoscuți și necunoscuți, Pando și ceilalți „plopi tremurând” sunt martori ai vieții pe pământ de milenii, „un simbol al legăturii dintre natură și om și un vestitor al unei pierderi mai amplii de specii „, subliniază omul de știință. În ciuda situației alarmante a bătrânei plante, Rogers are totuși o speranță: „Putem inversa acest declin, atâta timp cât demonstrăm dorința de a face acest lucru”.
