Americani de la The Washington Post au făcut un studiu la nivel mondial legat de clasa de mijloc a populației. Aceștia spun că în România ponderea adevărată este de doar un procent.
Potrivit unui studiu publicat de cotidianul american The Washington Post, în România doar 1% din populație se încadrează în standardele globale ale clasei de mijloc; statisticile naționale ridică această pondere spre 10%, însă arată și sărăcia care afectează o treime din gospodării, anunță Mediafax. Expertul Homi Kharas de la Institutul Brookings, citat de cotidianul The Washington Post, defineşte clasa mijlocie ca fiind „persoanele care au suficiente fonduri pentru acoperirea nevoilor de bază, precum hrană, îmbrăcăminte şi adăpost, dar le răman bani şi pentru unele produse ori servicii de lux, precum alimente de un anumit fel, o marcă de televizor, motocicletă, educaţie superioară şi îmbunătăţirea locuinţei”.
Conform modelului prezentat de Homi Kharas, în clasa de mijloc pot fi încadrate persoanele care câştigă între 11 şi 110 dolari pe zi, adică între 4.000 şi 40.000 de dolari anual. Iar potrivit unui grafic prezentat de cotidianul The Washington Post, în România doar 1% dintre cetăţeni pot fi încadraţi în clasa mijlocie la nivel mondial.
De cealaltă parte, datele Institutului Național de Statistică (INS) din România arată că în țara noastră o bună parte din gospodării au venituri suficiente pentru a se încadra în standardul global (peste 1.364 de lei lunar), însă asta nu le conferă și condițiile de viață specifice clasei de mijloc. Concret, potrivit INS, peste 30% din gospodăriile populației au venituri lunare de peste 1.364 de lei lunar (echivalentul standardului minim global de 11 dolari pe zi), dar cu acești bani nu-și pot asigura nici pe departe acele „produse ori servicii de lux, precum alimente de un anumit fel, o marcă de televizor, motocicletă, educaţie superioară şi îmbunătăţirea locuinţei”.
Statistica din România împarte populația, din punctul de vedere al veniturilor, pe „decile”, adică pe segmente de câte 10% din gospodării. În prima decilă se încadrează românii cei mai săraci, cu mai puțin de 455 de lei lunar, iar în decila a 10-a sunt cei mai bogați, cu venituri de peste 2.366 de lei lunar. Doar cei din decilele superioare (8-10) au venituri peste standardul global de 1.364 de lei.
Tot statistica națională mai arată, într-un studiu referitor la condițiile de viață ale populației din 2017, că „sub aspectul capacităţii achitării la timp a unor cheltuieli curente importante (întreţinerea locuinţei, rate la împrumuturi, plata utilităţilor etc.) se poate constata că mai mult de o treime din gospodării – 33,6% – au prezentat restanţe repetate, cauzate în principal de situaţia financiară nesatisfăcătoare”. Rezultă, în „oglindă”, că două treimi din populație – 66,3% – își poate acoperi aceste cheltuieli; de fapt, cele mai multe gospodării își pot acoperi doar aceste cheltuieli.
Potrivit INS, aproape jumătate din gospodării (44,5%) afirmă că suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieţii, iar dacă se iau în considerare şi cele care declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi se ajunge la 85,6% din totalul gospodăriilor. „Doar pentru una din 7 gospodării cheltuielile curente nu pun probleme deosebite, acestea fiind depăşite destul de uşor, uşor sau chiar foarte uşor” – abia aici s-ar putea identifica acea pătură „mijlocie” despre care se vorbește în standardele globale.
Comunitatea globală este în pragul unui moment istoric, în contextul în care, până în anul 2020, peste jumătate din populaţia lumii va putea fi catalogată drept clasă mijlocie, conform expertului Homi Kharas. Comunitatea românească mai are încă mult până să atingă acest prag, conform statisticilor naționale.
