Un cocoș mexican de aproximativ doi metri, a fost pictat în culorile drapelului românesc, la Sibiu, în cadrul unui eveniment din Muzeul în Aer Liber.
Un cocoș imens, construit din ceramică și pictat de meșteșugari români și mexicani, este una dintre piesele care concurează pentru primul loc la Olimpiada Meșteșugarilor de la Sibiu, cocoșul fiind pictat în culorile drapelului românesc, pentru a marca Centenarul, anunță Mediafax. Augusto Emiliano Quevedo Lara a venit la Olimpiada Meșteșugarilor care se desfășoară la Sibiu împreună cu patru elevi ai săi și, timp de cinci zile, au construit un cocoș tradițional mexican imens, care măsoară cel puțin doi metri înălțime. Pentru că olimpiada are loc la Sibiu, iar România anul acesta sărbătorește Centenarul, echipa Mexicului s-a „unit” cu cea a României, pentru a picta cocoșul în culorile drapelului românesc.
„Am realizat un cocoș tradițional, din antologia mexicană. Copiii din România îl pictează în culorile românești. A fost deciza noastră, pentru că este aniversarea României și olimpiada este în România. Așa am dorit și credem că a fost cea mai bună decizie să colorăm cocoșul așa, în semn de prietenie”, a spus Augusto.
Tradițiile mexicane sunt unele dintre cele mai bine reprezentate la olimpiada care se desfășoară la Muzeul Astra din Sibiu, datorită Ioanei Kirculescu, o sibiancă plecată de 37 de ani în Mexic. Ea promovează tradițiile mexicane în România și pe cele românești în Mexic.
„Am venit cu artizanate tipice pentru sărbătoarea națională, cum e ghirlanda la noi. În Mexic e de multe feluri. Am adus cercei în culorile naționale, cum poartă femeile mexicane de ziua națională, calendarul aztec și scoici de la Acapulco, luate din mare, din care am făcut breloc. Am adus și pictură pe coajă de copac, felul tradițional al aztecilor și mayașilor de a-și scrie manuscrisele. Și în zilele noastre indienii pictează pe aceste foi, dar acum cu culori moderne, cu tempera. Avem faimosul templu pe care se făceau sacrificiile umane, unde se punea inima, pentru a se face ofrandă zeilor, pentru că aceasta era tradiția mayașilor, dar și a aztecilor. Ei așa credeau că pot menține soarele pe cer. Am adus și cățelul tipic din Mexic, Xoloitzcuintli, un cățel chel, care are o temperatură mai înaltă decât un cățel normal. A fost folosit mult timp ca și mâncare de împărați. În ziua de azi este folosit terapeutic. Dacă ai o durere, boală, orice, se pune animalul viu și îl mângâi, cât cățelul stă pe locul dureros. Cu energia și căldura sa vindecă. Este animalul care, la azteci, însoțește pe cei care mor spre tărâmul celălalt”, a povestit Ioana Kirculescu.
Într-o altă zonă a Muzeului, Veronica și Dana, două tinere din Republica Moldova, încearcă să păstreze cât pot de bine tehnica brodatului pe in și pe cea a croșetatului.
„Eu brodez altița de la mâneca iei pe pânză topită din in. Este a doua mânecă. Brodez elemente tradiționale geometrice, însă pentru zona noastră tradiționale sunt cele florale. Brodez în roșu şi negru, tradiționale pentru zona noastră de nord, de lângă Bălți, satul Răuțel”, spune Veronica, o adolescentă de 16 ani.
Colega sa, Dana, a croșetat jupoane și batiste pentru portul popular. „Eu fac batistă în trei colțuri. Am croșetat trei, îl fac pe al patrulea. Am croșetat jupoane pentru portul național. Croșetez în formă liniară și în formă florală. Am învățat la școală, la noi se mai face educație tehnologică”, spune tânăra de 15 ani.
Tehnica au învățat-o de la profesoara lor, Veronica Moruzuc. Nici ea nu stă degeaba, ci impletește din paie de secară pălării, genți și flori.
„Împletim din paie de secară pălării, clopoței, flori, gentuțe. La un clopoțel lucrez cam 30 de minute, la pălărie două zile împletim, apoi coasem”, a spus Veronica Moruzuc.
260 de participanţi din 32 de judeţe ale ţării, inclusiv Sibiu și municipiul București, dar şi din străinătate, respectiv Mexic, Republica Bulgaria şi Republica Moldova, R.P. Chineză participă, la Muzeul Astra, la cea de-a XXIII-a ediţie a fazei naţionale a Olimpiadei “Meşteşuguri artistice tradiţionale”.
