Droguri, alcool, tutun, toate laolaltă sau independent una de cealaltă reprezintă poate cel mai negru coșmar al unui părinte atunci când își imaginează pericolele la care ar putea fi expus copilul său. Nu este însă neapărată nevoie să se ajungă acolo, iar calea pe care o va alege adolescentul se datorează în mare parte părinților și legăturii pe care aceștia reușesc să o stabilească cu copilul lor. Și nu e greșit sau de blamat să se ceară ajutorul unui psiholog.
Studii îngrijorătoare
La nivelul județului Sibiu studiile realizate de Agenția Națională Antidrog în licee, nu arată deloc bine. Și asta pentru că a reieșit faptul că 21% din adolescenţii claselor a 12-a consumă droguri. Potrivit studiului realizat în liceele din Sibiu, majoritatea adolescenţilor, respectiv 92% au consumat băuturi alcoolice cel puţin o dată în viaţă iar mai mult de jumătate (57%) au fumat cel puţin o dată în viaţă. Au consumat alcool în exces, ajungând la starea de ebrietate, mai mult de jumătate din adolescenții intervievați (53%). Din randul lor, 12% dintre elevi au consumat cel puțin o dată în viață droguri ilicite și/sau NSP și/ sau tranchilizante/ sedative fără prescripție medicală și/sau inhalanți și/sau steroizi anabolizanți. Alti 2% spun ca au consumat cel puţin o dată în viaţă alcool cu medicamente.
Studiul a fost realziat în anul 2016, dar situația nu s-a îmbunătățit de atunci.
Consumul de droguri – de la o vârstă tot mai fragedă
Studiile arată că drogurile se consumă de către tineri cu vârste din ce în ce mai mici. Se începe cu tutunul, care poate fi cumpărat de minori de la orice magazin fără ca cineva să îi împiedice și se poate ajunge la droguri puternice care să dea peste cap viața unei familii întregi. ”În Sibiu de exemplu, a crescut foarte mult consumul de marijuana, iar vârsta celor care consumă scade din ce în ce mai mult. Sunt copii și de 12 ani care au încercat deja marijuana sau care consumă în mod frecvent. Într-un raport la nivel European, România, are cele mai multe sancțiuni pentru traficul și posesia de marijuana”, spune psihologul Mihai Copăceanu.
De ce?
Psihologul Mihai Copăceanu explică de ce adolescenții și mai nou copiii se îndreaptă către droguri. ”În primul rând ar putea fi curiozitatea. În al doilea rând în această etapă a vieții tinerii trec prin tot felul de transformări psiho-emoționale. Se simt neînțeleși, confuzi, triști, iar dacă au și o situație familială grea, atunci consumul este favorizat. Apoi contează și anturajul. Pentru că dacă toate aceste probleme îi îndreaptă și către un anturaj nepotrivit, drogurile vor fi tot mai prezente în viața lor”.
Psihologul spune că motivele pentru care adolescenții apelează la droguri sunt diferite. ”În clasa a 8-a de exemplu o poate face din curiozitate sau dorința de integrare într-un grup. Ceva mai târziu, spre finalul liceului, poate consuma din cauza unor dificultăți personale, fie pentru că s-a despărțit de iubită, fie că se simte neintegrat în familie, fie că acasă situația nu este una care să îl mulțumească”.
Familia – prima etapă a prevenției
Evident că nimeni nu își dorește ca copilul lui să ajungă în situația unui dependent de droguri. Pentru asta este foarte importantă legătura pe care părinții o stabilesc cu copiii de la vârste încă fragede. ”Cel mai puternic factor protectiv, demonstrat de multe studii, este legătura profundă afectivă dintre părinți și copii. Cu cât această legătură e mai puternică, sigură și sănătoasă, cu atât scad șansele ca viitorul adolescent să devină consumator. Și asta pentru că tânărul are încredere în părinții lui, a primit o educație care l-a învățat că poate vorbi cu ei deschis despre problemele pe care le are și că la orice problemă există o soluție. Atunci când în viața lui apar situații care l-ar putea împinge către consum va ști să le gestioneze și să le împărtășească părinților. Această legătură îi creează tânărului o stabilitate emoțională și încredere. Părinții care își neglijează copiii îi expun pe aceștia la un risc crescut pentru consum de droguri”, spune Mihai Copăceanu.
Copiii trebuie înțeleși
Fie că vorbim de copii sau adolescenți, relația dintre ei și părinți trebuie construită din timp. Pentru că indiferent dacă au 12, 14 sau 18 ani, riscul de a cădea în dependențe de orice fel este maxim dacă tinerii nu simt că au un suport emoțional. Și suportul vine din familie. ”Dacă această relație este cultivată, ea va da roade în timp. Adică, dacă copilul consumă ocazional alcool, droguri, poate o face din curiozitate sau din plăcere. Dacă relația lui cu părinții este bună și bazată pe încredere și acceptare, el le va spune despre ce s-a întâmplat. Și asta pentru că va simți nevoia să împărtășească cu ei experiența, dar și pentru că va simți o jenă pentru că le-a înșelat încrederea acordată în atâția ani. Și atunci când acest lcuru se întâmplă reacția părinților este extrem de importantă. Nu trebuie să își judece copilul, să îl blameze, ci să înțeleagă contextul în care s-a întâmplat și să aibă abilitatea de a-i explica și de a-l îndrepta. Reacția este extrem de importantă. Poate reduce totul la o singură experiență trecătoare sau copilul poate să continue consumul până ajunge la dependență”, explică psihologul Mihai Copăceanu.
Semne de îngrijorare
Pe lângă încredere, părinții trebuie să fie atenți și la comportamentul copiilor în afara casei. Trebuie să știe mereu unde se află tinerii și mai ales cu cine, să îi supravegheze și să-și exprime interesul. Trebuie menținută legătura cu profesorii, pentru a f mereu informați despre orice schimbare a comportamentului copilului la școală: dacă are absențe la cursuri, dacă notele au scăzut, dacă prezintă conflicte sau neadaptare școlară. Dacă tinerii au nevoie de bani tot mai des și tot mai mulți ar trebui să ridice din nou un semn de întrebare părinților. ”Apoi sunt și semnele fizice, în funcție de intoxicație. Pupilele dilatate, buze uscate, agitație sau poate fi incoerență în gândire și limbaj, izolare, dispoziție tristă, …orice fel de schimbare surprinzătoare a comportamentului e un semnal de alarmă și trebuie luat în seamă imediat. Și aici revenim la capacitatea părinților de a stabili o legătură cu copiii lor și de a avea putere să rezolve situația. Uneori se impune și o intervenție de urgență (spitalizare) dacă asta înseamnă salvarea vieții copilului”, spune Mihai Copăceanu.
Drogurile au devenit o realitate apăsătoare. Tinerii sunt cei mai expuși, dar cel mai important rol în prevenția consumului o au părinții. Ei oferă resursele necesare pentru a spune nu dependenței. Și dacă nu știu suficient de bine cum să o facă, nu e nicio rușine să apeleze la sfaturile unui psiholog. Sau să citească cărți de specialitate. Asta oferă psihologul Mihai Copăceanu în cartea- ”Drogurile- o carte obligatorie” (Ed. Eikon)- îndrumare și înțelegerea fenomenului adicției. Este utilă atât pentru părinți, cât și pentru tinerii care își pun întrebări. Și se lansează vineri, 15 iunie, ora 19, la Cafe Wien.
