Președintele României a susținut sâmbătă o alocuțiune în limba germană la Munchen. Klaus Iohannis a lăudat orașul al cărui primar a fost și a spus în discursul său că ’’Sibiul de astăzi este printre investitorii străini prima adresă din România’’.
Românii cred cu tărie în proiectul european, în capacitatea sa de a asigura democraţia şi prosperitatea cetăţenilor europeni, a declarat sâmbătă, la Munchen, preşedintele Klaus Iohannis, citat de Agerpres. Într-o alocuţiune susţinută în limba germană, cu prilejul decernării premiului „Franz Josef Strauss 2018”, de către Fundaţia germană Hanns Seidel, şeful statului a evocat personalitatea lui Strauss, care a fost, cu adevărat, un gânditor politic şi vizionar, cu mult înaintea timpului său.
„Este o onoare şi un privilegiu. Această distincţie mă onorează cu atât mai mult dacă privesc către personalităţile care, începând cu anul 1996, au primit acelaşi premiu – Henry Kissinger, Helmut Kohl sau Jean-Claude Juncker. Franz Josef Strauss spunea că Bavaria este pământul său natal (Heimat), Germania patria (Vaterland), iar Europa este viitorul. Cred că ne regăsim cu toţii în această diferenţiere plină de sensibilitate. Avem cu toţii un cămin şi o ţară din care provenim, dar avem şi o Europă comună, care ne aparţine tuturor şi ne uneşte pe toţi. Prin instinctul său politic şi geopolitic, Franz Josef Strauss a devenit un simbol al solicitudinii şi competenţei europene – prin agerimea cu care a recunoscut necesitatea alianţei transatlantice, cât şi nevoia de a înţelege Estul, fie că era vorba de RDG sau România”, a subliniat Klaus Iohannis.
Preşedintele a amintit că Fundaţia Hanns Seidel a fost prima fundaţie germană de acest tip care şi-a deschis un birou în România.
„Anul 1992 rămâne în mentalul colectiv al românilor – la scurt timp după Revoluţie şi la finalul Războiului Rece – ca fiind turbulent şi dificil. (…) Fundaţia a fost un susţinător şi însoţitor constant al României pe drumul, nu întotdeauna lin, al tranziţiei de la comunism la o societate modernă, democratică şi deschisă. (…) Anul trecut am marcat, atât la Bucureşti, cât şi la Berlin, nu numai aniversarea a 25 de ani de la semnarea Tratatului, ci şi 50 de ani de la reluarea relaţiilor la nivel de ambasadă şi 10 ani de când România a aderat la UE, sub preşedinţia rotativă a Germaniei. Am realizat în acest context aniversar o vizită la Berlin, în iunie 2017, şi am purtat convorbiri deosebit de consistente cu preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier şi cancelarul federal Angela Merkel”, a detaliat şeful statului.
Potrivit acestuia, relaţiile dintre România şi Germania sunt puternice, de natură strategică şi au ca fundament numeroase reuşite comune, dar şi dorinţa de a construi împreună un viitor mai bun pentru Europa. Totodată, există o dinamică deosebită a consultărilor politice, caracterizate de o viziune comună pe teme europene, de securitate şi de politică externă. Relaţiile economice bilaterale s-au dezvoltat consistent astfel că nivelul schimburilor comerciale au ajuns la peste 30 de miliarde de euro în prezent.
„Investitorii germani au investit, în ultimii 25 de ani, constant şi sustenabil în România, contribuind la transferul tehnologic şi la creşterea competitivităţii economiei româneşti. Germania este cel mai important partener comercial al României şi al doilea cel mai mare investitor în economia noastră, cu aproximativ 7.000 de companii şi peste 300.000 de locuri de muncă create. România are şi cu landul Bavaria o cooperare excelentă din punct de vedere politic, economic şi cultural. Aş dori să salut în mod special şi să laud comunitatea de români din Bavaria, care s-a integrat exemplar şi care este una din cele mai vechi şi mai active comunităţi de români din Occident, având un rol nepreţuit la aprofundarea şi consolidarea relaţiilor noastre bilaterale, la fel ca şi reprezentanţii etnicilor germani originari din România – saşii transilvăneni şi şvabii. Minoritatea română din Germania şi cea germană din România – saşi transilvăneni, şvabii bănăţeni şi sătmăreni, landlerii – reprezintă un element cheie în arhitectura relaţiilor noastre bilaterale, fiind un adevărat catalizator al dialogului între ţările noastre şi un catalizator al relaţiilor noastre, având rol de pod în relaţiile bilaterale”, a arătat preşedintele.
Klaus Iohannis a subliniat totodată că anul 2018 este, din punct de vedere istoric, un punct crucial de referinţă în istoria modernă a României: la 1 Decembrie 1918 a avut loc la Alba Iulia Marea Adunare Naţională. „Au participat 100.000 de oameni şi au hotărât unirea Transilvaniei cu Regatul, iar în acelaşi an avusese loc şi unirea cu regiunile Bucovina şi Basarabia. La Alba Iulia au fost prezenţi reprezentanţi ai tuturor partidelor, confesiunilor şi straturilor sociale, care au susţinut Unirea. Minoritatea germană din Transilvania a fost prima care a susţinut Declaraţia de la Alba Iulia, recunoscând astfel Unirea. O sută de ani mai târziu, România a devenit o ţară care, prin societatea sa deschisă, prin performanţă economică, prin conduita faţă de cetăţean şi prin raportarea la construcţia europeană contribuie solid la păstrarea unităţii UE de care este acum mai mult decât oricând nevoie. România a dovedit între timp că este un partener responsabil şi de încredere”, a adăugat preşedintele.
În acest context, Klaus Iohannis a arătat că România se pregăteşte să îşi asume pentru întâia oară, în prima parte a anului 2019, Preşedinţia Consiliului UE – „un test al maturităţii noastre europene, în cadrul căruia România îşi va aduce contribuţia în rezolvarea problemelor actuale”.
„Este datoria noastră ca, în aceste vremuri neliniştite şi greu predictibile, să conferim proiectului european o nouă dinamică, încredere şi viziune. La 9 mai 2019 oraşul Sibiu va găzdui un important Summit, care va influenţa în mod decisiv viitorul proiectului european. Soluţia ţine de noi toţi şi constă în angajarea pe calea solidarităţii şi a unităţii, în mod pragmatic şi credibil. Important este ca Uniunea Europeană să-şi păstreze, în mod onest, valorile şi principiile sale fundamentale şi să identifice căi concrete pentru a fi mai apropiată de cetăţenii săi, a căror securitate şi prosperitate să fie garantate. Sunt convins că un proiect european în aceşti parametri reprezintă calea prin care vom reuşi să progresăm către o Europă prosperă, puternică şi sigură. România consideră că doar prin unitatea statelor membre pot fi preîntâmpinate tendinţele de divizare pe care, din păcate, le întâlnim astăzi în interiorul Uniunii. Românii cred cu tărie în proiectul european, în capacitatea sa de a asigura democraţia şi prosperitatea cetăţenilor europeni. Asemenea concetăţenilor mei, sunt şi eu încrezător în forţa proiectului european. Am convingerea că, prin dialog şi prin cooperarea noastră strânsă, Uniunea Europeană va depăşi întărită această perioadă în care este supusă unor adevărate teste de rezistenţă. Au existat mereu oameni, actori ai istoriei, care şi-au asumat riscuri, în ciuda tuturor adversităţilor, au continuat să îşi facă datoria. Unul dintre aceşti oameni a fost Franz Josef Strauss, a cărui moştenire de valori şi principii trebuie să o apărăm, aceasta fiind datoria noastră”, a mai spus preşedintele Iohannis.
Ceremonia de acordare a premiului a avut loc la Palatul Regal din Munchen „Allerheiligen-Hofkirche”. La acest eveniment şeful statului a fost însoţit de doamna Carmen Iohannis. Cuplul prezidenţial a fost aplaudat minute în şir, iar Carmen Iohannis a primit flori.
În cadrul ceremoniei de la Munchen, discursul Laudatio a fost rostit de către Barbara Stamm, preşedintele Parlamentului din Bavaria, în prezenţa preşedintelui Fundaţiei Hanns Seidel, Ursula Männle, precum şi a premierului Landului Bavaria, Markus Söder, europarlamentari şi a numeroase personalităţi ale lumii politice şi sociale, reprezentanţi ai Corpului diplomatic din ambele ţări.
Potrivit acesteia, „secretul succesului” pe care îl are Klaus Iohannis constă în primul rând în încrederea pe care oamenii au în acesta. „Înţeleg că dvs. aveţi o viziune de ansamblu şi înţelegeţi ansamblul. Sibiul de astăzi este printre investitorii străini prima adresă din România, aceasta datorită efortului dvs. neobosit. (…) Acum pe agenda dvs. nu e doar Sibiul, ci întreaga Românie. Relaţiile germano-române şi bavarezo-române au urcat cu ajutorul dvs. pe o nouă treaptă şi pentru acesta vă mulţumesc şi vă felicităm din tot sufletul pentru conferirea premiului”, a arătat Barbara Stamm.
Într-o alocuţiune susţinută cu prilejul decernării premiului „Franz Josef Strauss 2018” preşedintelui Klaus Iohannis, de către Fundaţia germană Hanns Seidel, premierul bavarez Markus Söder a evocat excelentele relaţii dintre Bavaria şi România, precum şi activitatea politică a şefului statului, dar şi ca primar al Sibiului. La acestea se adaugă relaţiile privilegiate dintre landul bavarez şi saşii bănăţeni.
Totodată, Markus Söder a subliniat contribuţia la constituirea Uniunii Europene a patriotului Franz Josef Strauss, care şi-a dat seama că naţionalismul şi totalitarismul nu pot conduce decât la confruntări.
Preşedintele PPE, europarlamentarul Manfred Webber, a făcut un îndemn la unitatea UE în contextul apariţiei unui curent extremist, dar şi a rezultatului alegerilor din Italia.
Potrivit acestuia, decizia Fundaţiei Hanns Seidel de a-i acorda premiul din 2018 şefului statului român a constituit o alegere foarte bună.
„Vorbim despre premiu, dar ne gândim şi la personalitatea celui care a dat numele premiului. Ştim cu toţii că Europa este în transformare şi, de aceea, cred că este cu atât mai captivant să privim spre această Europă, gândindu-ne la răspunsurile care pot fi date. Europa trebuie să arate succes, este o Europă a oamenilor. (…) Dacă comparăm evoluţia economică cu cea sârbă sau ucraineană, vom realiza cât de uriaş este succesul in interiorul UE pentru oameni. Sigur, avem Brexit-ul, Marea Britanie a plecat din Uniune. (…) Poate în situaţia de acum ar trebui să ne punem întrebarea cum să facem să dăm o perspectivă continentului, având în vedere şi situaţia din Italia. (…) Europa nu poate funcţiona decât dacă practicăm principiul european. Aici un rol îl au alegerile, deciziile electorale. (…) Trebuie să avem în vedere ca fiecare să fie european convins, ceea ce ne-a transmis şi Strauss – să fim bavaerzi convinşi dar şi europeni convinşi, şi nu trebuie să ne gândim la aspectul populist”, a spus preşedintele PPE.
Pe parcursul evenimentului, care a durat aproximativ două ore şi care s-a desfăşurat în Biserica Tuturor Sfinţilor din incinta Palatului Regal, au avut loc mai multe concerte de muzică clasică cu piese de Woflgang A. Mozart.
Fundaţia Hanns Seidel şi conducerea Uniunii Creştin-Sociale din Germania (CSU) au decis, în unanimitate, acordarea, în 2018, a Premiului „Franz Josef Strauss” preşedintelui României pentru promovarea, în mod constructiv şi vizionar, de-a lungul întregii sale cariere politice, a valorilor democratice, a unei societăţi unite şi a încrederii în proiectul european.
Distincţia „Franz Josef Strauss” este însoţită şi de un premiu în valoare de 10.000 de euro, pe care preşedintele Klaus Iohannis a decis să îl doneze în scop caritabil Fundaţiei „Un copil, o speranţă”, care derulează proiecte în domenii precum sănătatea, educaţia şi asistenţa socială, printre acestea aflându-se şi programe pentru sprijinirea copiilor diagnosticaţi cu autism şi Sindromul Down.
Premiul primit de Klaus Iohannis se decernează începând cu anul 1996 unor personalităţi care s-au făcut remarcate în politică, afaceri, societate şi cultură, care promovează pacea, libertatea, respectarea legii şi democraţia. Printre laureaţii premiului se numără fostul cancelar german Helmut Kohl, fostul preşedinte al Statelor Unite ale Americii George H. W. Bush, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi fostul secretar de stat american Henry A. Kissinger
