Municipiul reședință de județ a fost poziționat în top zece orașe din România de către cei de la revista Forbes. Iată mai jos argumentele care au dus la câștigarea acestui loc de către Sibiu.
Datorită a 11 proiecte Sibiul a intrat, pe locul 8, la mare competiție cu Aradul, în Top 10 orașe din România, în funcție de numărul de proiecte pentru un „oraș inteligent” (smart city) în plan, în curs de implementare sau livrate, potrivit raportului „Radiografia Smart City România”, realizat de integratorul de soluții inteligente Vegacomp Consulting. Încă de pe vremea lui Klaus Iohannis, în aprilie 2014, Primăria Minicipiului Sibiu a publicat „Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă”, pe care l-a inclus în proiectul mai larg „Sibiu – Oraș Inteligent”.
Pe parte de energie, Sibiul a ales ca firma Ecro – The Power Engineering Company, companie de consultanță și de management de proiecte în domeniul energiei, să îi implementeze proiectul Smart City Sibiu. Proiectul urmărește promovarea soluțiilor inteligente pentru generarea și consumul de energie electrică, precum și gestiunea eficientă a consumului de electricitate și căldură în anumite zone pilot ale orașului. În plus, încă din 2011, Primăria Sibiu dispune de o platformă de e-administrație, pe care a îmbunătățit-o treptat, putându-se plăti online taxe și impozite, depune petiții. Din 2017, Primăria Sibiu poate emite și prelungi în format electronic certificatele de urbanism și autorizația de construcție/desființare, precum și certificatele de atestare fiscală pentru terenuri și case, solicitările pentru acestea putându-se face tot online. Tot de anul trecut, agenții economici sunt notificați pe email dacă le expiră acordul de funcționare. Municipalitatea a mai început să introducă iluminatul inteligent în parcuri (corpuri de iluminat eco-eficiente, reglarea intensității luminii pe intervale orare, senzori de mișcare, monitorizarea centralizată și de la distanță a sistemului), completat de Wi-Fi și de camere de filmat, începând cu parcul Sub Arini. Acestea sunt însă doar o parte dintre proiecte, altele vizând transpotul public, ghidul virtual la Grădina Zoologică, automatele stradale pentru plata parcărilor și piloni mobili în zona pietonală din centrul Sibiului.
Ca infrastructură, Sibiul beneficiază de drumul european E68 (frontieră Nădlac – Arad – Deva –Sebeş – Sibiu – Braşov), drumul european E81 (frontieră Giurgiu – Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Cluj-Napoca – Satu Mare – frontieră Halmeu) şi coridorul IV Pan–European (frontieră Nădlac – Arad – Deva – Sibiu – Braşov – Bucureşti – Constanţa). În plus, Aeroportul Internațional Sibiu favorizează orașul. Anul trecut, acesta a înregistrat un număr total de 533.306 pasageri, o creștere de 36,6% față de anul anterior. În topul celor mai populare destinații operate la acesta, în anul 2017, s-au situat München, Londra, Stuttgart, urmate de Dortmund, Nürnberg, Madrid, Viena, Memmingen și Milano. Începând cu luna iunie 2018, va începe operarea directă a cinci rute noi spre: Bruxelles Charleroi, Copenhaga, Basel, Paris Beauvais și Frankfurt Hahn. Astfel, rețeaua de rute oferită de aeroportul sibian va ajunge la 14 destinații din 9 țări.
Aceste atuuri au favorizat dezvoltarea producției, pentru care autoritățile locale au dezvoltat și două zone industriale, una în estul orașului şi alta în vest. Cu excepția primelor două companii, Romagaz și Transgaz, controlate de statul român și având aici sediul central, topul celor mai mari businessuri din oraș este dominat de cele din automotive. Locul 3, în 2016, cel mai recent an pentru care există date complete, îi revine producătorului de comutatoare şi sisteme de comandă electromecanice şi electronice Marquardt Schaltsysteme, controlat de germanii de la Marquardt Schalt. Acesta a obținut o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de lei, cu 24% mai mult decât în anul anterior, iar profitul net i-a urcat de 6 ori, la 66,6 milioane de lei, cu aproape 2.600 de angajați, o majorare de 5,6%. Kromberg & Schubert România Me, producător de sisteme electrice și cabluri pentru industria auto, ocupă locul 4, cu o cifră de afaceri de 709 milioane de lei, o creștere de 66%, față de anul anterior, și o dublare a profitului, până la 12 milioane de lei, la o scădere de 13% a numărului mediu de angajați, până la 4.700.
Pe locul 5 s-a clasat Compa, producător de componente auto, datorită unei cifre de afaceri de 638,7 milioane de lei, cu 33% peste cea din anul anterior. Compania a ocupat și primul loc în Top Forbes 500 al celor mai puternice companii românești, ediția 2017, pe baza rezultatelor din 2016, datorită unui profit de 51,6 milioane de lei, o majorare de 82%, față de anul anterior, cu 1.954 de angajați (o creștere de 12%), la capitaluri proprii de 366 de milioane de lei (o majorare de 15%). Cele șase companii prezente în acest top au obținut afaceri cumulate de 1,58 miliarde de lei, dar un profit de 102,4 milioane de lei, cu 4.591 de angajați, la capitaluri proprii de 694,3 milioane de lei.
„Precum Constanța și Iași, Sibiul se prefigurează ca o piață rezidențială care va depăși pragul de 3.000 de locuințe finalizate, anual, creșterea segmentului de profil fiind în principal o consecință a dezvoltării înregistrate în sectoarele industrial și a componentelor auto. Numărul de unități rezidențiale livrate în interiorul orașului a cunoscut o creștere semnificativă, de la aproximativ 300 de locuințe în 2015 la aproximativ 1.000 în ultimii doi ani, în timp ce în Șelimbăr și Cisnădie sunt livrate, anual, minimum 700-800 de noi unități”, arată un studiu al Coldwell Banker România. În plus, oferta totală de spații de retail din Sibiu era la începutul acestui an de 79.100 de metri pătrați (Sibiu Shopping City, deținut de NEPI Rockcastle), reprezentând o densitate medie, de 537 de metri pătrați la 1.000 de locuitori, potrivit unui studiu al Cushman & Wakefield Echinox. Acesta va fi extins în acest an cu încă 16.900 de metri pătrați.
„Primăria sprijină economia locală printr-un buget de investiții mare, în anul 2018, investițiile reprezentând 54% din bugetul total. De aceea suntem unul dintre cei mai mari consumatori de lucrări și servicii pe plan local, mai ales în domeniul lucrărilor de infrastructură și cel al construcțiilor”, a spus primarul Astrid Fodor, pentru Forbes România. Bugetul Sibiului pentru acest an a fost redus cu 7%, față de anul trecut, până la aproximativ 670 de milioane de lei. Oficialul anunță că direcția principală de investiții este de a continua să concentreze Sibiul pe dezvoltarea industriei creative și a producției culturale, drumul pe care a plecat în 2007, Anul Capitalei culturale europene. Pentru dezvoltarea acestei industrii, au inițiat construcția unui centru de conferințe și spectacole, o investiție estimată la minimum 80 de milioane de euro, iar evenimentele culturale și sportive vor fi cofinanțate din bugetul local, pentru 2018 fiind alocați 5,6 milioane de euro. „Dezvoltăm și un nou program care să adune toate energiile locale creative: Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019. Acesta are ca scop primar promovarea culturii gastronomice, iar ca scop final dezvoltarea turismului și a economiei locale”, afirmă Fodor. Județul Sibiu este primul din țară în care va fi, în 2019, Regiune Gastronomică Europeană, primind deja o finanțare de 160.000 de euro din fonduri europene.
A doua oportunitate de dezvoltare este îmbunătățirea mobilității în oraș, prin Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Sibiului fiind identificate direcții de dezvoltare și măsuri concrete. „Un transport public modern și eficient este important și de aceea ne-am propus înlocuirea întregii flote de autobuze, procedurile de achiziție fiind în curs. Vom trece și la un transport ecologic prin autobuze electrice și ecoeficiente pe care le vom achiziționa din fonduri europene. În paralel, vom încuraja mersul de bicicletă prin crearea de noi piste, în completarea celor peste 70 de kilometri de piste pentru biciclete pe care îi avem deja marcați în oraș. Și pentru pietoni vom crea infrastructură nouă, pentru că avem în vedere extinderea zonelor pietonale, mai ales în centrul orașului”, precizează Fodor.
Creșterea calității vieții va apărea și după reconversia unor zone urbane neutilizate, care vor fi destinate pentru agrement și sport. „Un astfel de proiect major la care lucrările vor începe în 2018 are în vedere revitalizarea zonei unui lac și utilizarea pentru agrement și sport cu instalații pentru sporturi nautice: wakeboarding, ski nautic, stand up paddle boarding și canoe. Într-o altă zonă virană se va amenaja un skatepark modern cu platforme și rampe de beton turnate în relief pe șantier, precum și terenuri de fotbal cu toate dotările necesare”, detaliază primarul Sibiului. Acesta este al doilea capitol important de investiții al municipalității în acest an. „Vom investi și în Stadionul Municipal, iar Baia Populară Sibiu va fi complet modernizată și va fi transformată într-un centru de agrement și spa, menținându-și funcțiunea socială. La Zoo Sibiu, vom continua modernizarea spațiilor destinate animalelor”, precizează Fodor. Valoarea tuturor acestor investițiilor depășește 23 de milioane de euro.
Îmbunătățirea calității vieții în mediul urban este a treia direcție de dezvoltare a oficială a Sibiului, prin reabilitarea infrastructurii. Infrastructura este și prioritatea investițională a Sibiului pentru acest an, atât a străzilor de pământ, dar și a bulevardelor mari „care necesită reparații ample”, mai spune primarul Sibiului. Această prioritate este completată de modernizarea cartierelor de blocuri, inclusiv coborârea cablurilor suspendate în canalizația subterană. Valoarea tuturor acestor investiții este de aproximativ 22 de milioane de euro.
Al treilea capitol de investiții pe care se concentrează municipalitatea, în 2018, este modernizarea clădirilor în care funcționează grădinițele, școlile și liceele. Valoarea totală a acestor investiții în unitățile de învățământ, atât din bugetul local, cât și din fonduri structurale este estimată la 25,3 milioane de euro, din care 10,7 milioane din bugetul local și 14,6 milioane din proiecte pe fonduri europene”, afirmă Fodor.
Terenurile neutilizate din oraș sunt o problemă majoră din punctul meu de vedere al primarului. „Sibiul s-a dezvoltat accelerat, astfel că mai sunt terenuri puține și mici pentru obiective de interes public. De aceea trebuie să folosim fiecare metru pătrat”, susține primarul Sibiului.
O a doua provocare pentru autoritățile orașului sunt locurile de parcare insuficiente, iar, anul acesta, vor realiza documentațiile necesare pentru construcția a două parcări subterane și a uneia supraterană. „Cea de-a treia problemă este foarte specifică Sibiului. Pentru că orașul nostru este unul cultural, cu sute de evenimente anual, se simte lipsa mai multor spații indoor mari. Am găsit și în acest caz soluția: construcția centrului de conferințe și spectacole. Planul urbanistic zonal este în lucru și urmează organizarea unui concurs de soluții arhitecturale pentru acest obiectiv strategic al Sibiului”, afirmă primarul Sibiului.
Pentru a sărbători Marea Unire, Primăria va amplasa plachete comemorative pe imobilele reprezentative ale Sibiului. „Amintesc clădirea fostului Consiliu Dirigent, clădirea fostei Mitropolii a Ardealului, sediul Asociațiunii Astra, fostul sediu al Resortului de Justiție, sediul primei bănci românești. De asemenea, vom realiza un bust al lui Alexandru Vaida Voevod, un ilustru intelectual cu un rol important în înfăptuirea Unirii. Cel mai spectaculos eveniment va fi o reconstituire a sărbătorii sibiene de acum 100 de ani prin care se va marca în Piața Mare unirea Transilvaniei cu țara”, adaugă Fodor. Proiectele însumează peste 600.000 de lei. Pe lângă acestea, autoritățile locale vor cofinanța evenimente dedicate Centenarului pe Agenda Culturală, alocând 8 milioane de lei, iar alte 2 milioane de lei estimează că vor fi accesate de instituțiile de cultură, cult și de către ONG-urile sibiene.
