Teatrul Gong este locul unde orice copil începe să viseze. Acolo vede regi, prințese, muzicanți, vrăjitoare, broaște transformate în prinți. Acolo prind contur poveștile și se nasc altele noi. Este locul multor amintiri din copilăria noastră. De atunci însă s-au schimbat multe. S-a înfrumusețat locația, s-au schimbat mentalități, piesele și mesajele transmise. Acum pe scenă se vorbește despre bullying și integrare socială. Sunt teme de actualitate care poate nu ar fi ajuns pe scena de la Gong dacă cel care le manageriază nu ar fi fost Adrian Tibu. Este cel mai tânăr director de teatru din țară, iar asta se vede. În concept, în mesaj, în abordare.
Director la 26 de ani
Adrian Tibu are acum 30 de ani. De 4 însă este directorul Teatrului de Copii și Tineret Gong. Asta înseamnă că la 26 de ani a primit pe mână o instituție de cultură cu încasări minime dar cu foarte mult potențial neexploatat. Adrian a venit însă cu exuberanța tinereții și cu dorința de a schimba ceva. Și într-un timp foarte scurt a reușit să facă din Gong un loc profitabil din punct de vedere economic, dar cel mai important, un loc în care cei mici vin cu plăcere. ”La acel moment eram într-o perioadă de căutări și s-a nimerit să se caute director la Gong. Așa că am participat la concurs și am reușit. Am renunțat la ceea ce făceam atunci, la cunoscutul confortabil și am făcut un pas înainte pentru un salt în carieră. Și a fost o alegre bună”, spune Adrian.
Adrian Tibu spune că noua funcție a închis firesc un cerc. Și asta pentru că încă din liceu a avut tangențe cu teatrul. Atunci a pus bazele unui mini festival- Sibiu Plays, apoi a urmat cursuri de actorie în Franța. Mai târziu a colaborat cu Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu pentru că mai apoi să se regăsească pe statul de plată al Teatrului Radu Stanca pe postul de PR.
Chiar dacă i-a plăcut lumea teatrului , Adrian nu s-a văzut niciodată actor. ”După acele cursuri din Franța am jucat în câteva spectacole de stradă prin Spania, Italia, Franța. Dar unui actor îi trebuie timp ca să fie creativ, are nevoie de pauze…e altfel. Eu însă trebuie mereu să mă asigur că lucrurile se fac cum trebuie, la momentul potrivit, într-o anumită ordine. Așa că am fost mai atras de partea logistică a teatrului”, spune directorul de la Gong.
Rezultate aproape imediate
De când Adrian a venit al conducerea Gongului, lucrurile au început să se ”miște”. Este evident pentru toți cei care au mers cu cei mici la spectacole. Atunci când a preluat teatrul încasările erau de 160.000 de lei pe an. Acum au ajuns la 370.000 de lei anual. Asta în condițiile în care un bilet la o piesă costă 9 lei. ”Noi suntem subvenționați de Primăria Sibiu. De asta ne permitem să avem astfel de tarife. Teatrul trebuie să fie accesibil oricui. Este un act de cultură care ajută la dezvoltare, mai ales în cazul copiilor. Din acest motiv vreau ca în acest teatru să intre toți copiii, indiferent din ce mediu social vin. Este foarte important să ia legătura cu teatrul, le dezvoltă imaginația, le oferă o altă perspectivă”, spune Adrian.
Adrian a venit la conducerea teatrului la o vârstă la care alții încă bat cluburile. Nu a fost ușor să se impună, dar a reușit. ”Colegii din teatru îmi vorbesc la pertu. Din proiectele anterioare am învățat că oamenii sunt foarte importanți. Primul pariu atunci când am venit aici a fost să schimb mentalitatea celor care lucrează în teatru. Au trebuit să înțeleagă faptul că munca lor e una serioasă, nu sunt niște clovni care fac copiii să râdă, ci au o contribuție importantă la ceea ce înseamnă comunitate. Nu aș fi reușit atâtea dacă nu aveam o echipă de oameni faini cu mine. Nu aș putea face performanță fără ei, iar eu îmi doresc să fiu un lider care rezonează cu problemele lor”, spune Adrian.
Un teatru pentru toți
”Gong-ul nu trebuie să fie doar o vitrină de spectacole, ci un teatru al prezentului. Misiunea noastră e complexă, pentru că prin proiectele pe care le avem oferim șansa la o educație nonformală, dar și incluziune socială. Teatrul nu trebuie să fie alb sau negru. Nu voi produce niciodată spectacole care să spună asta e bună, asta e rea, ci vreau să tratez publicul ca pe niște oameni inteligenți care caută sensuri”, rezumă Adrian viziunea sa asupra teatrului pentru copii.
Și asta și încearcă să facă- să le ofere copiilor o experiență completă, să le deschidă imaginația și să le dea o altă perspectivă. Și scopul este atins atât prin spectacolele de teatru, dar și prin atelierele de la finalul săptămânii. ”Era nevoie ca pe lângă spectacole copiii să înțeleagă teatrul, culisele, să descopere un mediu prietenos în care pot dobândi alte abilități:- să lucreze cu foarfecele, cu culorile, să aibă curajul să inventeze o poveste. Se promovează un dialog, să dezvolte o idee”, spune Adrian Tibu.
Teatrul Gong însă nu este unul dedicat exclusiv copiilor. Publicul tânăr este și el integrat în acest proces. ”Adolescenții trebuie și ei atrași către teatru. Trebui creat un astfel de public, pentru că el nu există. Publicul tânăr trebuie educat, trebuie pregătit pentru a deveni spectatorul de mâine pentru teatrele dramatice. De aceea am reluat festivalul meu din timpul liceului Sibiu Plays, iar Festivalul Tânăr atrage din ce în ce mai mult public. Am creat spectacole pentru acest segment, workshop-uri, lansări de carte, concerte…evenimente care vorbesc despre problemele lor”, spune Adrian.
Cel mai bun exemplu în acest sens este spectacolul ”Wanda” în care se vorbește despre bullying. ”Este primul spectacol pentru care există listă de aștepatre. Profesorii ne sună și ne spun că vor să vină cu elevii la piesă. Și asta e satisfacția cea mai mare. Atunci când rezultatul muncii este apreciat, cerut, exploatat”, crede Adrian Tibu.
Prietenul copiilor
Adrian Tibu nu este un director scorțos care nu scoate nasul din birou. Dimpotrivă- este atât de jovial și de prietenos încât te face să crezi că s-a născut pentru o astfel de muncă- pentru copii. Deși la început nu părea. ”Până să vin la Gong eram deranjat dacă în avion stăteam lângă un copil, pentru că mă gândeam că o să mă deranjeze tot drumul. Acum însă i-am cunoscut altfel- am descoperit că sunt atât de inteligenți, atât de veseli și prietenoși și nu pot fi păcăliți. Obișnuiesc să merg la spectacole pentru că vreau să văd reacția publicului. Așa interacționez cu copiii. Mi se întâmplă să mă întâlnesc cu ei prin oraș și ei să mă salute, să mă ia în brațe. Și le spun părinților nedumeriți că eu sunt prietenul lor de la teatru”, se amuză Adrian.
Adrian Tibu este un manager. Job-ul lui este acela de a face o instituție să ”meargă”. Este adevărat, este plătit pentru asta. Dar nu primește bonusuri la salariu pentru plăcerea cu care o face, pentru implicare și pentru că își propune mai mult. Și nu financiar, ci își dorește să aducă un plus în viața copiilor, să le ofere altceva sau o alternativă la televizor și tabletă. Le oferă o altă lume care mai târziu îi va ajuta să o facă mai frumoasă pe cea în care trăiesc. Și nu sunt doar vorbe laudative, ci rezultatul unei experiențe proprii. Am fost cu băiețelul meu la teatru. Și îmi doresc să revin. Pentru el, dar culmea, și pentru mine. Și îmi doresc ca Adrian Tibu să devină prietenul de la teatru pentru toți copiii. Pentru că merită. Ei.