Cu siguranță că mulți dintre voi, dar și părinții și bunicii își aduc aminte de vremurile în care cea mai populară și iubită bicicletă din țară era Pegas-ul. De câțiva ani cunoscutul brand autohton a fost readus la viață de către doi tineri.
Au trecut deja şapte ani din momentul în care bicicleta Pegas a primit o a doua şansă la viaţă din pasiunea pentru mersul pe două roţi a doi tineri antreprenori şi din nostalgia după unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti.
Dar pasiunea s-a transformat în business şi sub acest brand sunt produse anual 25.000 de biciclete. Iar afacerile se măsoară în milioane. De euro. Următorul pas? O fabrică, astfel ca pegas să fie din nou 100% ”made in romania“.
Pegas este, poate, cel mai cunoscut brand românesc ce a fost readus la viaţă în ultimii ani la iniţiativa unor antreprenori locali. Pe urmele Pegas însă vin acum alte branduri româneşti cu istorie, ca motocicletele Mobra, ceasurile Optimef şi schiurile Reghin.
”Pegas a început cu un cadru de bicicletă construit într-o fabrică de armament, la Zărneşti, Braşov“, îşi aminteşte Andrei Botescu, unul dintre antreprenorii care au readus la viaţă brandul. Designul era inspirat de muscle bike-urile americane şi britanice, care la rândul lor imitau stilul unei motociclete chopper.
”Silueta Pegasului, cu şa lungă şi coarne, avea să devină pentru mii de copii din România comunistă definiţia cuvântului «bicicletă». Practic, bicicleta Pegas a fost un obiect cult, poate chiar cel care defineşte cuvântul «copilărie» pentru toţi cei care au învăţat să meargă pe bicicletă în anii ’70 şi ’80“, povesteşte el pentru Business Magazin. După ’89, Pegas a dispărut de pe piaţă. După mai bine de 20 de ani, în 2011, un proiect independent a readus la viaţă marca Pegas şi vechea bicicletă într-o nouă formă, pentru a se bucura din nou de ea copiii de toate vârstele, după cum spun antreprenorii care au vrut să dea o nouă şansă la viaţă acestui brand.
Când şi de ce s-au gândit să readucă Pegas la viaţă? Varianta academică pentru această întrebare este că Andrei Botescu, cofondatorul Atelierelor Pegas şi cel care conduce în prezent compania din funcţia de general manager, a scris o teză despre branding national identity. Varianta neacademică şi mai puţin somptuoasă este că lui Andrei Botescu îi fusese furată din balcon bicicleta cumpărată cu puţin timp înainte, ceea ce l-a determinat să se gândească la Pegas, bicicleta copilăriei, pe care o avea toată lumea şi care nu reprezenta neapărat un bun de furat.
”Căutând pe internet, am descoperit că producţia se oprise şi că Pegasul se vindea la after market. După uimirea propriu-zisă, a urmat o vizită la OSIM şi ceea ce astăzi înseamnă Atelierele Pegas.“ Cine sunt însă ceilalţi fondatori ai businessului? Alexandru Manda, cel care i-a vândut bicicleta care i-a fost furată lui Andrei Botescu, în prezent se ocupă de managementul magazinelor Pegas. Ciprian Frunzeanu, directorul de design, lucra în publicitate, însă lucrarea lui de licenţă a cuprins prototiparea de biciclete, iar Andrei Botescu l-a găsit la o căutare pe Google, aşadar ”era un must asset pentru echipă“. Iar Adrian Teaşă (directorul tehnic) lucra deja în producţia tehnică de biciclete şi a venit la recomandarea unui specialist. ”Practic, Pegas a renăscut datorită competenţelor celor patru de a readuce pe piaţă bicicleta copilăriei.“
Momentan, bicicleta Pegas este un produs cu design românesc, însă made in Asia; ansamblarea finală se face în România. Potrivit celor mai recente date, proiectarea şi prototipurile bicicletelor se realizează în atelierul Pegas, pe când cadrele se produc în Taiwan, ţară care deţine cea mai mare industrie de biciclete la nivel mondial, iar butucii în Japonia.
”În viitorul apropiat, bicicleta Pegas va fi un produs 100% românesc, obiectivul nostru fiind să redeschidem fabrica Pegas şi liniile de producţie“, spune Botescu. El explica anterior că dacă brandul va ajunge să vândă peste 30.000 de unităţi anual, atunci va începe construcţia fabricii proprii.
Astăzi, în compania Atelierele Pegas, care operează brandul, cel mai mare acţionar este Network One Distribution (NOD) – liderul pieţei locale de distribuţie IT&C. Compania şi-a majorat în 2017 participaţia la Atelierele Pegas la circa 60% după ce intrase în acţionariat în 2015. NOD este deţinută integral de Iulian Stanciu – unul dintre cei mai puternici antreprenori din IT, care este proprietarul retailerului Flanco, precum şi acţionar şi CEO al grupului eMAG. Astăzi, în structura acţionariatului, pe lângă NOD şi Botescu îşi mai fac loc alţi trei antreprenori. |n 2018, potrivit datelor comunicate anterior de companie, NOD va mai prelua alte 10% din acţiuni de la Botescu, aceste mutări succesive având rolul de a atrage finanţarea necesară pentru construcţia unei fabrici.
”Obiectivul nostru principal este să obţinem finanţarea pentru redeschiderea fabricii. De asemenea, continuăm să ne dezvoltăm portofoliu de biciclete, ceea ce înseamnă că noi modele Pegas vor apărea şi anul acesta pe piaţă.“ Momentan, pe lângă bicicletele Pegas, compania mai vinde şi linia de kendama Samurai, o colecţie de role colorate retro, precum şi longboarduri şi trotinete electrice.
În plus, compania urmează să mai deschidă în următoarele şase luni încă şase magazine noi Pegas în Bucureşti şi în ţară, urmând să dezvolte şi sistemul de franciză, pe care l-a perfectat.
În ceea ce priveşte vânzarea, Pegas vinde bicicletele prin sistemul propriu de magazine (în prezent, patru spaţii în Bucureşti, unul în Timişoara şi unul în Râmnicu Vâlcea), reţelele moderne de comerţ, parteneri locali cu magazine multibrand de biciclete şi produse sportive. Mai exact, bicicletele Pegas sunt vândute în 300 de magazine partenere, printre care şi în reţelele Intersport, Praktiker sau Dedeman.
Andrei Botescu afirma recent că de creşterea anuală a producţiei de biciclete se leagă şi numărul tot mai mare de parteneri ai Pegas. Din 2017, Pegas a început expansiunea de tip monobrand, cu magazine proprii în principalele oraşe din ţară. Doar pentru 2018 compania vorbeşte de deschiderea a cel puţin şase magazine proprii Pegas şi câteva zeci în regim de franciză. Nu doar în România, ci şi în Europa, SUA şi Canada. Momentan, exportul reprezintă aproximativ 8% din business şi este în mare parte adresat diasporei româneşti. |ncepând cu anul 2018, compania îşi va concentra resursele pe dezvoltarea distribuţiei online şi oflline în ţările europene în principal. Citiți continuarea, AICI.