ANAP a intervenit în cazul licitației pentru cel de al 4-lea lot al autostrăzii peste munți între Sibiu și Pitești. Promisiunea Guvernanților că în 2021 am avea gata primele loturi este puțin probabil să devină și realitate.
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a respins documentația pentru licitarea tronsonului 4 din autostrada Sibiu – Pitești, între Tigveni și Curtea de Argeș, invocând, printre altele, costul imens pe kilometru: 36 milioane euro, anunță cotidianul.ro. Secțiunea are 9,86 kilometri de autostradă, din care 1,35 km de tunel care taie dealul Momâia.
Tronsonul 4 nu este cea mai dificilă parte a traseului autostrăzii Sibiu – Pitești, aceasta fiind pe tronsoanele 2 și 3, adică Boiţa – Cornetu (34,44 kilometri) și, respectiv, Cornetu – Tigveni (35,30 kilometri). Asta face ca autostrada prin munți să fie mult mai scumpă decât s-a crezut. Master Planul General de Transport a indicat o sumă orientativă de 1,6 miliarde euro pentru 116 kilometri. Asta însemna ceva mai bine de 13 milioane euro pe kilometru. Un document de la Ministerul Transporturilor, Anexa 1 la proiectul de modificare a indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii autostrada Sibiu – Piteşti, prevede însă o valoare totală a proiectului de 15,06 miliarde lei, echivalentul a 3,25 miliarde euro. În plus, traseul actual al autostrăzii Pitești – Sibiu are 123 de kilometri, față de 116 kilometri prevăzuți în Master Plan. Rezultă un cost de 26,4 milioane euro pe kilometru. Până în prezent, cel mai ridicat cost pe kilometru din România a fost pe Autostrada Bechtel, unde pentru 54 de kilometri s-au plătit 1,25 miliarde euro, adică 23 milioane euro pe kilometru. Însă noi avem acum 36 milioane euro pentru o zonă nu foarte complicată. Acestor sume li se vor adăuga exproprieri, mutări de utilități, descărcări pirotehnice, descărcări arheologice și alte lucrări care vor mări prețul. Dacă ne gândim că vom avea și tronsoanele 2 și 3, care vor tăia efectiv munții, prin tuneluri și viaducte, vom ajunge la concluzia că autostrada Sibiu – Pitești, atât de mult dorită de principalii exportatori ai României, Automobile Dacia și Ford România și nu numai, este chiar foarte scumpă.
Autostrada Sibiu – Pitești se scumpește de la o zi la alta și până în acest moment nu există niciun șanț făcut. În plus, nu sunt bani și lipsesc o serie de avize, precum acordul de mediu. Mai mult, a expirat de o lună data anunțării câștigătorilor licitațiilor pentru tronsoanele ușoare 1 și 5. Licitația pentru tronsonul 1, cel dinspre Sibiu, chiar a fost contestată. Descalificată din cursa pentru secţiunea 1 Sibiu – Boiţa, firma italiană Impresa Pizzarotti a depus pe 22 decembrie 2017 contestaţie la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). Pe 16 ianuarie, CNSC i-a respins ca nefondată contestaţia, astfel că firma italiană s-a adresat pe 31 ianuarie Curţii de Apel Bucureşti. Primul termen stabilit a fost pe 19 februarie.
Probleme mari
Până în acest moment nu s-a săpat niciun șanț la această autostradă pentru că există o serie întreagă de ilegalităţi, neconcordanţe sau lacune grave în privinţa acestui proiect de infrastructură: studiul de fezabilitate pentru autostrada Sibiu – Piteşti nu are avizul Consiliului Tehnico-Economic, în integralitatea sa; lansarea unei licitaţii pentru un astfel de proiect de infrastructură este ilegală, dacă nu a fost obţinut în prealabil acordul de mediu; studiile de fezabilitate finalizate, adică pentru secţiunile 1 şi 5, au grave omisiuni ce vor conduce la întârzierea termenelor, modificarea traseelor licitate, modificarea avizelor de mediu etc.; elaborarea documentaţiei pentru celelalte tronsoane ale autostrăzii de către CNAIR se face netransparent şi ilegal. Toate aceste nereguli, în condiţiile în care această autostradă are finanţarea asigurată de UE.
Bogdan Ivan, liderul Pro România Argeș, a dezvăluit că Ministerul Finanțelor a transmis într-o scrisoare că lucrările la autostrada prin munți nu pot fi finanțate nici de la bugetul de stat din cauza faptului că nu există acordul de mediu. „Constatăm că cerințele minime privind gradul de pregătire nu au fost îndeplinite“, se spune în document. „Departamentul de Transporturi al Partidului Pro România – filiala Argeș semnala, încă de anul trecut, că obținerea finanțării pentru autostrada Sibiu – Pitești și demararea lucrărilor nu vor putea fi posibile din cauza unor clauze rezolutorii introduse în documentația de atribuire a lucrărilor. Ministerul Transporturilor scotea la licitație loturi ale autostrăzii Sibiu – Pitești fără a exista acordul de mediu, fapt ce însemna blocarea unor fonduri europene. Ulterior, chiar Ministerul Transporturilor recunoștea, printr-o circulară, că este necesară existența acestui acord de mediu. Mai mult, recent, comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Crețu, admite la rândul său că autostrada Sibiu – Pitești nu poate fi finanțată din fonduri europene pentru că NU există acordul de mediu“, a spus Bogdan Ivan, liderul Pro România Argeș.
Autostrada nu are un studiu de fezabilitate revizuit. Cel din 2008 a fost considerat insuficient și, ca atare, s-a semnat un contract de 29 milioane euro, fără TVA, cu asocierea Spea Engineering SA Roma sucursala București – Tecnic Consulting Engineering România pentru aducerea la zi a acestui studiu. Termenul s-a încheiat în luna august 2017, fără ca studiul de fezabilitate al autostrăzii Sibiu – Pitești să fie revizuit și reactualizat pe de-a-ntregul, conform publicaţiei Turnul Sfatului. În afară de asta, nu au început exproprierile.
Minimum zece ani de construcție
Cu toate acestea, premierul Viorica Dăncilă spune că în 2021 ar urma să se termine lucrările la primele două tronsoane din Sibiu – Pitești, iar un an mai târziu, în 2022, ar putea fi recepţionaţi alţi 82 de kilometri, respectiv secţiunile 2,3 şi 4 ale autostrăzii Sibiu – Piteşti. Adică în patru ani. În țările vestice însă autostrăzile montane durează minimum zece ani, pentru că relieful nu este prietenul omului. „Pentru public este vizibilă deseori numai perioada în care șantierul este deschis și are loc execuția. Perioada de studii, proiectare și avize poate fi însă mult mai lungă. În România, deseori, din dorința justificată de a grăbi lucrurile, se dă drumul la șantiere înainte ca proiectul să fie gata. Or, abia după ce proiectul este gata se pot lua toate avizele și se pot face toate exproprierile. Iar unele proceduri birocratice durează cu anii (mai ales la Ministerul Mediului). Ca atare, pentru un spectator neavizat, pare că șantierele bat pasul pe loc. Pare că firmele de construcții trag mâța de coadă în mod inexplicabil. În Vestul Europei licitația de construcție are loc abia după ce întregul proiect este complet gata (așa-zisele licitații pe FIDIC ROȘU). În România, CNAIR și alte autorități nu sunt în stare să facă proiectul și, ca atare, lansează licitații proiectare + construcție la pachet (FIDIC GALBEN). Și, astfel, un șantier durează 3 ani în Italia și 6 ani în România. Doar că și în Italia înaintea deschiderii șantierului s-au făcut proiectul și avizele și exproprierile timp de 3-4 ani. În final, în ambele cazuri procesul de punere în operă a unei investiții durează 6-7 ani. La proiecte montane, durata totală ajunge însă și la 20 de ani din momentul deciziei politico-administrative până la darea în exploatare. Mai ales tunelurile forate, cu cât sunt mai lungi, cu atât durata este mai mare, pentru că nu se poate lucra în tunel în mai multe puncte concomitent (e vorba mai ales despre fluxul de aprovizionare cu materiale, care nu poate trece de un punct din tunel în care se lucrează). Și atenție: să nu confundăm străpungerea tunelului cu finalizarea acestuia. După străpungere urmează o serie de lucrări, fiecare dintre acestea având de parcurs întreaga lungime, iar viteza cu care se avansează este de 2-5 m/zi“, susțin reprezentanții Asociației Construim România (ASCORO).
