Actualul șef al statului, Klaus Iohanis este printre numele vehiculate ca viitor președinte al Consiliului European. Anunțul a fost făcut de agenția hotnews.
Numele presedintelui Klaus Iohannis este luat in calcul la Bruxelles pentru pozitia de viitor presedinte al Consiliului European, pozitie ocupata in prezent de Donald Tusk, fost premier al Poloniei, sutin mai multe surse politice consultate de HotNews.ro in ultimele zile. Potrivit acestora, nu este clar daca presedintele Iohannis este interesat de aceasta pozitie, insa in mod cert se bucura de sustinerea oficialilor europeni care au si inceput sa pregateasca terenul acceptarii presedintelui Iohannis pentru pozitia de presedinte al Consiliului.
Intrebata care este pozitia presedintelui in legatura cu o eventuala candidatura la presedintia Consiliului European, Administratia Prezidentiala nu a raspuns solicitarii Hotnews.ro
“Daca Michel Barnier, negociatorul sef al Comisiei Europene pentru Brexit, va ajunge seful Comisiei Europene in 2019, cele mai mari sanse la sefia Consiliului European are Klaus Iohannis”, au explicat sursele citate. Aceste doua pozitii sunt de regula negociate politic din timp iar rezultatul final al acestor negocieri politice ar putea fi cunoscut undeva la inceputul anului viitor, au mai explicat pentru HotNews.ro sursele citate.
Evident, conteaza mult rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, dar aici nu se asteapta mari surprize. Este de asteptat ca grupul PPE sa castige teren in fata socialistilor.
Mandatul lui Tusk expira in decembrie 2019. Mandatul presedintelui Consiliului European este de 2 ani jumate cu o prelungire aproape automata pentru al doilea mandat. Donald Tusk este presedinte al Consiliului European din decembrie 2014.
Aceasta pozitie, au explicat pentru HotNews.ro specialisti in probleme europene, este negociata in principal in functie de numele care va ocupa functia de presedinte al Comisiei Europene. Daca viitorul sef al Comisiei provine din vestul Europei, atunci viitorul presedinte al Consiliului merge la una din tarile central sau est europene. Nu este o regula scrisa, ci o cutuma pentru a mentine un echilibru in interiorul UE.
Or, dintre actualii sefi de stat si de guvern din Estul Europei, nu sunt foarte multe nume care s-ar putea califica la presedintia Consiliului. “Printre putinii contracandidati posibili se numara presedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaitė, care este foarte cunoscuta si apreciata in Consiliu, fiind prezenta acolo in calitate de sef de stat de aproape zece ani”, au explicat pentru HotNews.ro sursele citate. Lituania este insa o tara mica, iar avantajul presedintelui Klaus Iohannis ar fi ca vorbeste fluent cele trei limbi de baza in UE: germana, franceza si engleza.
Exista o serie de alte indicii care arata o crestere a interesului pentru profilul presedintelui Iohannis. La ultima vizita la Bruxelles efectuata la sfarsitul lunii ianuarie, presedintele Iohannis s-a intalnit cu membrii Colegiului Comisarilor. Potrivit surselor HotNews.ro, se intampla destul de rar ca un sef de stat sau de guvern sa aiba discutii cu acestia.
Tot atunci, dupa o intalnire cu presedintele Consiliului European, Klaus Iohannis s-a pronuntat, chestiune destul de rara, asupra dezbaterii europene referitoare la asa numitul Spitzencandidat in ce priveste modalitatea de desemnare a viitorului presedinte al Comisiei Europene. Iohannis s-a plasat in tabara celor care sustin ca viitorul sef al Comisiei sa fie „cap de lista” (Spitzenkandidat) al grupului politic la viitoarele alegeri pentru PE din vara lui 2019. Aceasta varianta este agreata de actualul presedinte al Comisiei, Jean Claude Junker, care il sustine la randul sau pe Michel Barnier, mai sutin sursele citate.
Potrivit acestora, semnificativ ar fi si faptul ca președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a propus, in septembrie 2017, ca la o zi după ieșirea Marii Britanii din UE să se țină un summit european la Sibiu, pentru a discuta viitorul celor 27 de state membre. Acesta ar fi tot un gest de curtoazie din partea oficialilor europeni, prin care se incearca profilarea lui Klaus Iohannis pentru o eventuala candidatura la Consiliul European.
In fine, Romania ar urma sa preia din ianuarie 2019 presedintia UE, un alt posibil atu in favoarea candidaturii lui Iohannis la sefia Consiliului European.
Problema este ca daca ar accepta pozitia de candidat la presedintia Consiliului European, Klaus Iohannis ar trebui sa reconsidere candidatura la functia de sef al statului in 2019. Presedintii Consiliului European se aleg dintre fostii sefi de stat sau de guvern din UE.
Modalitatea de alegere este una consensuala si negociata politic in prealabil. Exista de regula o singura candidatura agreata la finalul negocierilor care este ulterior votata de membrii Consiliului.
Potrivit site-ului oficial, Consiliul European definește orientarea și prioritățile politice generale ale UE. Nu este una dintre instituțiile cu rol legislativ ale UE; prin urmare nu negociază și nu adoptă legislația UE. În schimb, stabilește agenda politică a UE, în mod tradițional prin intermediul „concluziilor” adoptate în cadrul reuniunilor Consiliului European, care identifică subiectele de interes și măsurile care urmează să fie luate.
Presedintele Consiliului European actioneaza ca un mediator intre cei 27 de presedinti si premieri, rolul lui putand fi determinant pentru gasirea consensului pe cele mai controversate dosare. Si fostul presedinte Traian Basescu a fost in 2014 o varianta discutata la Bruxelles pentru sefia Consiliului European, dar in cele din urma a fost ales Donald Tusk.
Nu e clar in acest moment daca Iohannis ia in calcul sa renunte la candidatura pentru al doilea mandat de presedinte al Romaniei in favoarea postului de la Bruxelles.
Consiliul European reuneste liderii UE de cel putin patru ori pe an.
