Într-un discurs care pe alocuri a semănat cu unul de tip stalinist, actualul ministru al justiției, Tudorel Toader, a prezentat raportul asupra activității manageriale a DNA. Toader a anunțat că declanșează procedura de demitere a Laurei Codruța Kovesi din fruntea DNA.
Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a anunţat joi că declanşează procedura de revocare din funcţie a procurorului şef DNA, anunță News. El a declarat, după prezentarea raportului privind activitatea managerială de la DNA, că DNA trebuie să continue să funcţioneze legal şi că instituţia nu se identifică cu cel care o conduce. Toader a precizat că raportul este elaborat pe fondul dezbaterilor care au divizat opinia publică în ultimul an. El a afirmat că a reţinut o situaţie fără precedent a raporturilor dintre autorităţile publice, fiind înregistrate trei conflicte juridice de natură constituţională, în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consitutional, a acuzat implicarea lui Kovesi în dosare şi stilul autoritar al acesteia. Ca reacţie la acest anunţ, Preşedinţia a precizat că, din cauza lipsei de claritate în prezentarea Raportului privind activitatea managerială a DNA şi având în vedere că evaluarea activităţii DNA şi a conducerii acestei instituţii de către Preşedintele României diferă de cea a Ministrului Justiţiei, se impune o analiză aprofundată a acestui document. Totodată, preşedintele Iohannis îşi menţine în continuare punctul de vedere privind DNA şi conducerea sa.
”Pentru aceste acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept, în temeiul legii, declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA”, a afirmat Toader, precizând că propunerea va fi transmisă către CSM şi către Administraţia prezidenţială.
Înainte de a face acest anunţ, ministrul Justiţiei a afirmat că atât prevenirea, cât şi combaterea corupţiei trebuie să continue, însă în conformitate cu statul de drept, unde acţiunea fiecărei autorităţi publice se supune legii.
”Nimeni nu este mai presus de lege, spune Constituţia. Lucrurile bune nu le justifică pe cele rele. Trebuie să dezvoltăm ceea ce este bun, trebuie să eliminăm ce este rău”, a spus Toader.
Apoi, el le-a cerut jurnaliştilor prezenţi, cât şi românilor care au urmărit la tv declaraţia sa, să facă un exerciţiu şi să îşi imagineze o persoană care este închisă pe nedrept cel puţin o noapte: ”nu are cui să se plângă, vorbeşte singur, după care este achitat, ne pare rău, despăgubiri”.
”Nu doresc nimănui să fie victima unei erori judiciare. Ferească Dumnezeu!”, a adăugat Tudorel Toader.
După ce a făcut anunţul, Tudorel Toader a plecat, refuzând să răspundă întrebărilor jurnaliştilor.
„Am reţinut comportamentul excesiv de autoritar. În realizarea angajamentului, am solicitat in iulie 2017 realizarea unui control la DNA de catre Inspecţia Judiciară. În cuprinsul raportului de control se consemnează .o serie de dificultăţi întâmpinate de inspectori, inclusiv abateri disciplinare pentru împiedicarea verificărilor de către procurorul şef al DNA” a mai spus Toader.
El a mai acuzat-o pe Kovesi de immplicare în anchetele altor procurori şi de comportament excesiv de autoritar.
„Trecerea timpului nu a dus la o îndreptare a acestui tip de comportament, ci la o acutizare a problemei, asa cum relevă ieşirile în spaţiul public”, a consemnat ministrul.
El a invocat şi prioritizarea soluţionării dosarelor cu impact mediatic.
Toader s-a referit şi la critica dură a şefei DNA asupra unor proiecte, acuzand politicieni si oameni de afaceri că lovesc în curăţarea uneia dintre cele mai corupte ţări.
Încercarea de a obţine condamnări cu orice preţ, în condiţiile în care s-a afirmat că trebuie sa venim cu dosare importante, să ajungem la.persoane de rang înalt, aceasta incercare este absolut contrară.oricărui stat de drept, a mai spus ministrul.
Refuzul procurorului şef al DNA de a se prezenta la Comisia privind alegerile prezidenţiale din 2009, menţionat de Tudorel Toader.
Curtea a statuat că prin acest refuz este încălcată autoritatea Parlamentului şi este împiedicată desfăşurarea activităţii sale, a consemnat ministrul.
„Au existat trei sesizări privind conflicte juridice de natură constituţională, iar în două Curtea a constatat existenţa unei încălcări a Constituţiei de către DNA, prin conducerea acesteia”, a declarat ministrul.
” În primul rând, am reţinut o situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre autorităţile publice. Într-un singur an, în 2017, au fost înregistrate trei conflicte juridice de natură constituţională, în cadrul cărora DNA, prin conducerea acesteia, a fost chemată în faţa instanţei de contencions constituţional. În două dintre acestea a sancţionat comportamentul neconstituţional din partea procurorului şef al DNA. Am arătat prin raportul de analiză a activităţii procurorului şef al DNA că în sine constatarea unui singur astfel de conflict nu are aptitudinea de a revoca. Asta spuneam în martie 2017. Conduitele izolate pot fi corectate”, a adăugat Toader.
„Ceea ce am prezentat este un bilanţ semnificativ şi dacă privim din perspectiva activităţii CCR. Dacă analizăm cea mai recentă statistică, din 31 ianuarie, care arată că numărul conflictelor de natură constituţională a fost de 13, de la funcţionarea sa. În 14 ani de când s-a introdus această competenţă a CCR au fost constatate 13 astfel de conflicte, din care două în 2017 de către DNA în raport cu Parlamentul, Guvernul”, a afirmat Toader.
„Raportul de faţă reprezintă luarea de poziţie a ministrului Justiţiei determinată de rolul său constituţional (…) Elaborarea acestui raport a fost realizată pe fondul dezbaterilor care au căpătat o amploare deosebită în spaţiul public în ultimul an de zile, care au divizat profund opinia publică, care au ridicat la cote nemaiîntâlnite în istoria recentă a România atacurile la persoană şi punerea în discuţie a unor valori fundamentale (…), atacuri care au polarizat atenţia forurilor europene şi internaţionale asupra România, au declanşat mecanisme de evaluare ce nu au mai fost niciodată faţă de România (…), punând chiar în pericol statul de drept”, a declarat Toader, care a precizat că documentul, care are 36 de pagini, are pe 20 de puncte, fiind fundamentat pe analiza actelor şi faptelor concurete, inclusiv pe declaraţii publice ale şefei DNA.
„Intru în fondul de analiză a raportului. Dacă aş sări direct la concluzii, v-aş spune că acele concluzii sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte şi fapte menţionate în prezentul raport, reţinute pentru perioada feb 2017 – feb 2018”, a subliniat ministrul.
„Am realizat o analiză privind organizarea eficientă, comportamentul, comunicarea, aptitudinile manageriale ale procurorului şef al DNA în perioada feb 2017 – feb 2018, iar etapele premergătoare sunt: raportul de evaluare a eficienţei manageriale şi a modului de îndeplinire a obligaţiilor şefului DNA urmare a pronunţării de către CCR a deciziei 58/2016 prin care s-a constatat că există un conflict juridic de natură constituţională între DNA şi Guvernul României, conflict generat de acţiunea Parchetului de pe lîngă ICCJ de a-şi aroga atribuţia de a verifica oportunitatea OUG 13. Am conchis atunci faptul că rezultatele negative pe linia acestei raportări pot repune în discuţie în viitor oportunitatea revocării conducerii”, a mai spus Toader.
Luarea de poziţie priveşte activitatea managerială desfăşurată de către procurorul şef al DNA, iar temeiul de analiză este diferit de raportul de sinteză al activităţii DNA, care este prezentat în Parlament.
Ministrul a menţionat că este o prezentare a raportului, nu o conferinţă de presă.
„Avem o justiţie, unii spun că este bună, alţii spun că este rea. Justiţia trebuie să fie egală pt toţi, trebuie să fie în slujba cetăţeanului, trebuie să fie bună, nu şi rea. În urmă cu şase luni se împlineau şase luni de la preluarea demnităţii a justiţiei. (…) legile de modif a legilor just au fost adoptate, e adevărat cu unele modificări, câteva soluţii au fost declarate ca fiind neconstitutuţionalitate, vor fi modificate de către Parlament, în final vor fi promulgate, vor fi publicate în MO. După după alte şase luni se împlineşte exact un an de la preluarea demnităţii de ministru al Justiţiei. Demnitatea de procuror e absolut respectabilă dacă e exercitată in limitele competenţelor constituţionale – cu buna credintă, pentru a servi binelui public, valori care reprezintă una dintre exigenţele statului de drept. Personal, am început activitatea profesională exercitând această demnitate de procuror”, şi-a început Toader discursul.
Cu aproximativ o oră înaininte de declaraţia de presă a ministrului, în faţa sediului Minsiterul Justiţiei s-au adunat câteva zeci de persoane care scandează lozinci împotriva şefei DNA şi a preşedintelui Klaus Iohannis, au pancarte cu mesaje anti-DNA şi pancarte cu cucuvele şi care cer ca Laura Codruţa Kovesi să plece de la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Acelaşi grup a protestat şi cu o zi în urmă în faţa Palatului Cotroceni. Manifestanţii au portocale, dar şi panouri cu mesaje precum „Prea multă KLEMMenţă, Prea multă TiKoveşie, Demnitate, Toadere!”.
De asemenea, în faţa Parlamentului, vizavi de minister, s-au strâns şi câţiva protestatari #rezist, care strigă „Justiţie, nu corupţie”.
După ce miercuri Liviu Dragnea spunea că se aşteaptă ca Tudorel Toader să nu se facă de râs, iar Niculae Bădălău şi Codrin Ştefănescu solicitau să fie luate măsuri, joi, prenierul Viorica Dăncilă i-a cerut să îşi facă datoria şi să se încadreze în limitele legale, iar Călin Popescu Tăriceanu a declarat că nu vrea amestecarea politicului în Justiţie, motiv pentru care l-a lăsat pe ministrul Justiţiei să anunţe ce crede el de cuviinţă când prezintă raportul de activitate al DNA.
De cealaltă parte, PNL, prin Alina Gorghiu, a apreciat că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, ar putea declanşa o criză în Justiţie şi că ”joaca de-a rapoartele” ar trebui să înceteze.
La rândul său, procurorul general Augustin Lazăr a afirmat că activitatea DNA este una eficientă şi că nu există niciun fel de motiv întemeiat de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, care lucrează în mod clar în cadrul legii, iar „inculpaţii cu resurse îşi încearcă ultima şansă”.
