Știrea cu devastarea unui autoturism, de către un tânăr furios, pe motiv că i-a fost atinsă mașinuța, m-a îngrozit. Iar imaginea cu „teroristul” înarmat cu o bâtă de baseball, m-a șocat! M-am gândit că tânărul e de neam mare. Cine-și permite să se joace de-a americanii, într-o Românie liberă, dar coruptă până-n măduvă, de lipsa endemică de educație, de furăcioșii de toate felurile și la toate nivelurile, indiferent de gen și statut social?
Acel tânăr nu poate fi decât unul din copiii generației pufoase. Numesc astfel, generația ce vine tare în urma noastră (a șasezeciștilor), cu peste 35 de ani. Mândri, fără inhibiții și prejudecăți. Băieții bine făcuți, când nu aduc a gogoși mari și pufoase, se dau actori cu mușchi și briantină pe păr. Fetele, minijupiste, calcă cu nerv SUV-uri de mare putere. Cu toții își dau aere de vedete de televiziune. De cele mai multe ori, fumează și vorbesc pe smart-uri la volan – de ocupați ce sunt! De regulă, odrasle ale părinților care s-au „ajuns”, în condițiile României descrise mai sus, copiii sunt obișnuiți de mici să-și găsească singuri drumul în viață. Bani au avut mereu câți au vrut – pentru hrană fast-food și alte pofte visate. Ce era să facă, în condițiile în care mama și tata erau mereu ocupați cu afacerile pe termen scurt, dacă nu chiar cu politica pe termen lung.
Aceștia sunt, în opinia mea, copiii pufoși ai României de azi: feriți dintotdeauna de greutăți („să nu mai treacă prin ce-am trecut noi!”) au ajuns super-sensibili, supărăcioși și suspicioși, trăind mereu cu frica de neprevăzut. Tânărul cu bâta de baseball o dovedește din plin. Atunci când doar i-a fost atinsă ditamai mașinuța a reacționat ca la cinci anișori, dacă cineva îndrăznea să-l „necăjească”, ascunzându-i jucăria preferată. Generația pufoasă s-a trezit, la 19 ani, cu mari pretenții de la alții și ar putea rămâne toată viața în capcana adolescenței morale și spirituale. Copiii ei se vor maturiza doar sub presiunile unor mari încercări, pentru că părinții i-au ferit mereu de cele mici.