Omul care se afla în fruntea companiei ce administrează cele două aeroporturi din Capitală, Bogdan Mîndrescu, a demisionat joi din funcția de director general.
Bogdan Mîndrescu a demisionat din funcţia de director general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), care administrează cele două aeroporturi ale Capitalei, au declarat joi pentru News.ro surse oficiale.
Demisia sa vine în urma raportului Corpului de control al premierului care a anunţat o serie de nereguli în ultimi ani, privind societatea aflată în subordinea Ministerului Transporturilor.
”Bogdan Mîndrescu şi-a dat demisia începând de joi, 8 februarie”, spun sursele citate.
În vârstă de 28 de ani, Mîndrescu a fost numit la conducerea companiei în aprilie 2017.
Corpul de control al premierului a descoperit o serie de nereguli la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB), care administrează cele două aeroporturi ale Capitalei, printre care lipsa investiţiilor, falsuri în înscrisuri şi remunerări ilegale, potrivit documentelor publicate de site-ul aviation-headlines.ro.
Controlul a avut loc la sediul CNAB din Otopeni, iar perioada verificată a fost 1 ianuarie 2013 – 15 octombrie 2017, potrivit documentelor publicate. Raportul a fost finalizat în 20 octombrie 2017.
Una dintre neregulile descoperite este cea legată de neactualizarea actului constitutiv al CNAB în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă din 2011 privind guvernanţa corporativă a companiilor publice.
Totodată, din cei cinci membri numiţi în Consiliul de administraţie în data de 19 aprilie 2013, doar Radu Merica a fost nominalizat pe lista scurtă a candidaţilor recomandaţi de consultant, deşi toate numirile ar fi trebuit să fie făcute pe baza selecţiei efectuate de către un expert independent.
În plus, la nivelul companiei nu există un regulament de organizare şi funcţionare a comitetelor consultative, aşa cum prevede legea, potrivit documentelor prezentate. Mai mult, la nivelul celor două comitete consultaive, nu au fost întocmite înscrisuri care să ateste activitatea desfăşurată.
Totodată, în perioada 19 aprilie 2013 – 29 mai 2014, cei patru administratori neexecutivi ai Consiliului de administraţie ai CNAB au încasat, în calitate de membri ai celor două comitete consultative, o sumă netă de 138.808 lei doar prin simpla calitate de membru, fără ca acordarea acestei remuneraţii să fie condiţionată de desfăşurarea unei activităţi şi fără a întocmi rapoarte periodice de activitate, potrivit documentelor prezentate.
În plus, verificările au indicat acordarea membrilor consiliului de administraţie a unei remuneraţii cu 212.718 lei mai mari decât limita legală, în perioada 1 iulie 2013 – 31 mai 2014, sumă care poate constitui o posibilă pagubă, potrivit documentelor publicate.
În aceeaşi perioadă, ar fi fost acordată directorului general Radu Liviu o remuneraţie mai mare cu 396.561 lei mai mare decât limita legală.
Totodată, în cadrul şedinţei Adunării generale ordinare a acţionarilor CNAB din 29 mai 2014, fostul ministru al Transporturilor, Dan Şova, şi-a asumat atât calitatea de preşedinte al şedinţei, cât şi cea de reprezentant al statului, deşi funcţia de membru al Guvernului era incompatibilă cu funcţia de preşedinte şi de reprezentant al statului, potrivit documentelor publicate.
Alte nereguli constatate în raport sunt cele legate de numirea lui Sorin Paul Stoicescu în funcţia de membru al Consiliului de administraţie al CNAB fără respectarea dispoziţiilor legale şi de stabilirea unei componente variabile a indemnizaţiei membrilor Consiliului de administraţie al CNAB, care şi-au desfăşurat activitatea în perioada 27 martie 2015 – 17 februarie 2016, cu încălcarea prevederilor legale.
Raportul a indicat probleme în ceea ce priveşte starea pistelor de decolare-aterizare. În perioada 2011-2016, au fost efectuate reparaţii curente, lucrări ce au fost realizate cu sincope. În cazul pistei de aterizare numărul 2 a aeroportului Henri Coandă, potrivit unei expertize tehnice elaborate în septembrie 2013, calificativul stării de degradare pentru tronsonul 1 (0 – 350 metri) a fost ”bun”, pentru tronsonul 2 (350 – 950 metri) a fost ”satisfăcător”, iar pentru tronsonul 3 (950 – 3.500 metri) a fost ”foarte bun”.
Potrivit raportelor de urmărire specială elaborate în perioada aprilie-iunie 2014, calificativele au fost semnificativ mai slabe: pentru tronsonul 1 a fost ”satisfăcător”, pentru tronsonul 2 a fost ”rău” şi pentru tronsonul 3 a fost ”bun”.
viewscnt
