Avocatul Remus Borza, cel care s-a ocupat de vânzarea Polisano către cei de la Medlife, a explicat faptul că prețul la care s-a făcut tranzacția este unul cu două cifre. Din suma totală familia defunctului Ilie Vonica va mai rămâne cu câteva milioane de euro, după ce se vor achita datoriile existente.
În ultimii trei ani, moştenitorii medicului Ilie Vonica, care spre finalul vieţii ajunsese cel mai bogat sibian, au fost martorii prăbuşirii gigantului farmaceutic Polisano. Pericolul datoriilor şi golul rămas la conducerea grupului au forţat vânzarea unei afaceri care valora peste 100 milioane euro, în perioada sa de glorie.
Înainte de decesul lui Ilie Vonica, survenit pe fondul arestării soţiei sale într-un dosar de evaziune fiscală, grupul Polisano rula afaceri anuale de peste 400 milioane euro şi avea peste 2.000 de salariaţi. Rând pe rând, Daniela Vonica şi Loredana Vonica, soţia şi fiica antreprenorului, au vândut afacerile moştenite.
Cel mai recent, Medlife a cumpărat divizia de servicii medicale a Polisano, adică patru clinici cu laboratoare proprii situate în Bucureşti şi Sibiu, un spital privat în Sibiu, un centru de fertilizare in vitro şi cea mai mare maternitate privată din Transilvania. Divizia consemnase anul trecut o pierdere netă de aproape un milion de euro la afaceri de 17,6 milioane euro, în timp ce datoriile ajungeau la circa 25 milioane euro.
„Preţul total al vânzării este o sumă cu două cifre, care include şi datoriile. După scăderea datoriilor, familia va rămâne cu o sumă de numai o cifră“, spune avocatul Remus Borza, cel care a supervizat procesul, conform unei declarații obținută de cei de la Capital. Vânzarea clinicilor a fost iniţiată încă din 2015 şi s-au purtat negocieri cu 3-4 investitori mari, printre care şi reţele medicale cu prezenţă locală, spune Borza. Acum, familia Vonica aşteaptă avizul Consiliului Concurenţei pentru a perfecta tranzacţia.
Chiar dacă planul iniţial al moştenitorilor era să rămână cu firmele care fac parte din domeniul medical şi să vândă doar afacerile conexe, lucrurile s-au schimbat odată cu falimentul distribuitorului de medicamente Polisano, perla coroanei imperiului construit de Vonica. La un an de la decesul medicului, afacerile companiei s-au înjumătăţit, iar creanţele depăşeau 60 mil. euro la declanşarea falimentului. Acum se aşteaptă vânzarea forţată a activelor firmei.
A rămas fabrica
Iarna trecută, Loredana Vonica a vândut circa 35% din fabrica de medicamente oncologice Polisano Pharmaceuticals din Sibiu grupului feroviar Grampet, deţinut de oamenii de afaceri Gruia Stoica şi Vasile Didilă, şi lui Remus Borza şi asociaţilor săi, Nicoleta Munteanu şi Adrian Munteanu. Recent, acţionarii minoritari au împrumutat circa 7 mil. lei pe care i-au injectat în afacere şi spun că este posibil să îşi majoreze expunerea în cadrul fabricii pentru a suplimenta necesarul de lichidităţi. Cu acest capital, investiţia acestora se ridică la 32 mil. lei, împărţită egal între Grampet şi cei trei avocaţi.
Fabrica din Sibiu este singura capacitate de producţie de medicamente oncologice din ţară. Medicamentele oncologice sunt folosite în tratamentul cancerului. Deocamdată, însă, unitatea produce doar suplimente alimentare, având un portofoliu de circa 50 de produse, precum Tugriss şi Linistress.
„S-a finalizat investiţia în prima secţie de medicamente oncologice solide, se continuă investiţia la secţia de oncologice injectabile, lucrăm la obţinerea certificatului de Good Manufacturing Practice (GMP), impus de cerinţele Uniunii Europene, pentru prima fabrică de oncologice solide şi estimăm că în februarie – martie 2018 vom începe producţia“, explică Borza. Avocatul mai spune că, în urmă cu trei luni, familia Vonica a vândut unui investitor sibian reprezentanţa Toyota din Sibiu şi agentul autorizat pentru service şi vânzări Citroën, aflate în grupul Polisano. În acest moment, grupul Polisano mai are o serie de 32 de active imobiliare, deţinute de două firme, potrivit lui Remus Borza. Este vorba despre vile, clădiri istorice şi clădiri de birouri, care aduc venituri, şi de proiecte imobiliare, precum scheletul nefinalizat al unui hotel amplasat în faţa gării din Sibiu, în cazul căruia Borza spune că se caută un cumpărător.