Guvernul a adoptat miercuri, în ședință, ordonanța de urgență care va modifica legislația fiscală din România.Noua lege va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018.
„Felicitări domnule ministru pentru alocuţiunea de la început, tocmai am aflat acum că sunt nişte sucursale ale unor bănci care au dat liber angajaţilor pentru a putea participa la mitingul din faţă, deci sunteţi pe drumul cel bun. Dacă băncile sunt nervoase pe chestia asta, eu vă felicit. Poate o să plătească şi ei impozite”, a spus premierul Tudose către ministrul Finanţelor.
La începutul şedinţei de Guvern, premierul Mihai Tudose a declarat că inflamarea opiniei publice în legătură cu modificările aduse la Codul Fiscal are loc în contextul în care iniţial sindicatele şi patronatele au fost de acord cu modificările, dar apoi, în momentul în care s-a pus în discuţie externalizarea profitului, au apărut şi reacţii negative.
„Guvernul doreşte să introducă măsuri ferme în ceea ce priveşte externalizarea profitului. (…) S-au inflamat nişte multinaţionale, dar din fericire cred ca au înţeles că nu e cazul”, a afirmat Mihai Tudose.
Înainte de şedinţa de Guvern, premierul Mihai Tudose şi ministrul Ionuţ Mişa au avut o discuţie. Între timp, în faţa Guvernului, circa 200 de persoane protestau faţă de măsurile care urmează să fie luate în ceea ce priveşte de trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat.
„Măsura aduce beneficii pentru cetăţeni. Se urmăreşte reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10% pentru angajaţi Se reduc contribuţiile sociale cu două procente”, a spus ministrul Finanţelor.
Acesta a declarat că măsurile care vor fi adoptate vor avea ca efect creşterea veniturilor pentru angajaţi.
Ce prevede OUG de modificare a Codului Fiscal
Ordonanţa de urgenţă modifică şi completează Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal şi prevede următoarele măsuri:
-mutarea CAS de la angajator la salariat cu reducerea cotei totale de contribuţii sociale de la 39,25% la 37,25%,
-splitarea plăţii TVA;
-ridicarea plafonului pentru microîntreprinderi la un milion de euro;
-instituirea contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii, dar şi scăderea de la 16% la 10% a impozitului pe venituri şi creşterea salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 de lei .
Pe de-o parte, Guvernul prezintă măsurile ca fiind benefice, încurajatoare şi chiar creatoare de oportunităţi pentru angajatori, dar de cealaltă parte reprezentanţii mediului de afaceri – întreprinzători, analişti, consultanţi, lideri ai patronatelor sau ai asociaţiilor de investitori – şi politicienii din afara arcului guvernamental le resping în bloc sau în parte, invocând riscuri majore pentru stabilitatea macroeconomică.
Tudose, atac la conducerea DACIA: Sindicaliştii doresc autostrăzi, dar compania externalizează profitul. Nu mai merge!
Premierul Mihai Tudose a declarat, miercuri, ca reacţie la protestul sindicaliştilor de la Mioveni, că, în timp ce aceştia cer autostrăzi, compania externalizează profitul, afirmând că ”nu mai merge” continuarea acestei situaţii.
”Am apreciat, cu ghilimele de rigoare, un protest al unor români susţinuţi de conducere, care doreau autostrăzi, compania externalizând profitul – superb. Nu mai merge”, a declarat premierul Mihai Tudose, la începutul şedinţei de Guvern.
Peste şase mii de persoane au participat, marţi, la mitingul de la Mioveni, judeţul Argeş, sindicaliştii din industria auto arătându-şi nemulţumirile faţă de trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. De asemenea, sindicaliştii s-au exprimat împotriva abandonării construcţiei autostrăzii Piteşti – Sibiu.
Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal, prin care contribuţiile sociale trec din sarcina angajatorului în cea a angajatui, se află pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri a Guvernului.
Mişa: Contestarea OUG este legată de împiedicarea transferurilor profiturilor în alte ţări
Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a declarat că ordonanţa de modificare a Codului Fiscal este contestată din cauză că transpune în legislaţia românească directiva europeană care împiedică transferul profiturilor companiilor din ţara în care este obţinut în alte state.
”O altă măsură, spunem noi, benefică, chiar dacă în media nu toată lumea e de acord cu noi – şi putem să înţelegem de ce nu este de acord cu această măsurăm pentru că măsura se referă la transpunerea Directivei 1164 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale, care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne. Binenţeles că măsura este contestată fiindcă ea doreşte să limiteze deductibilitatea dobânzilor realizate între firmele multinaţionale din România şi companiile-mamă din afara ţării, pentru că această măsură doreşte să împiedice transferul profiturilor din România către alte ţări, pentru că această măsură doreşte să crească profitul în România, implicit impozitul pe profit achitat de aceste companii în România”, a declarat Ionuţ Mişa.
Ministrul Finanţelor a spus că această măsură va aduce beneficii bugetului de stat şi, implicit, cetăţenilor care vor beneficia de creşterea sumelor alocate pentru spitale, autostrăzi etc.
”E o măsură care, după cum am observat în media, este neglijată, dar, în opinia mea personală este esenţa şi reprezintă elementul care doreşte să atragă atenţia românilor, care, eu sunt convins, sunt extrem de inteligenţi să facă diferenţa, să nu meargă după fentă în a urmări transferul contribuţiilor şi să înţeleagă că contestarea acestei ordonanţe e legată mai mult de transferul acestor profituri în afara ţării şi de dorinţa de a împiedica posibilitatea statului român să impoziteze aceste companii”, a spus Mişa.
El a evocat experienţa sa ca şef al direcţiei Mari Contribuabili din cadrul ANAF.
”Sunt primul care a iniţiat controale la companii multinaţionale, sunt primul care a reuşit, cu o echipă de profesionişti, să aducă sute de milioane de euro de la o singură companie în urma unui control fiscal şi care a reuşit să determine sistemul bancar din România, prin intermediul băncilor care activează pe piaţă, să crească sumele declarate la plată către bugetul de stat”, a adăugat ministrul.
Hossu: Vom sesiza Avocatul Poporului cu privire la propunerile de modificare a Codului fiscal
Liderul Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a declarat, miercuri, că intenţionează să înştiinţeze Avocatul Poporului cu privire la propunerile de modificare a Codului fiscal, în speranţa că acesta va sesiza, la rândul lui, Curtea Constituţională.
„Vom muta manifestaţiile acolo, pentru că sperăm să convingem Avocatul să înainteze Curţii Constituţionale, în vederea analizării sesizărilor noastre. Dacă rămâne în Parlament, acesta va trece în procedură de urgenţă bugetul de stat care, probabil, va fi aprobat luni sau marţi, săptămâna viitoare. Ordonanţa care va trebui să treacă şi ea prin Parlament va trece în sesiunea din primăvara viitoare”, a spus Hossu, prezent în Piaţa Victoriei, unde aproximativ 200 de persoane protestează faţă de propunerile de modificare a Codului fiscal.
În cazul în care parlamentarii vor ataca legea la CCR, iar Curtea va constata că e neconstituţională, acest lucru va duce la „un dezastru economic şi social naţional”.
200 de persoane protestează în faţa Guvernului
Aproximativ 200 de persoane protestează, miercuri, în Piaţa Victoriei, faţă de propunerile de modificare a Codului fiscal, pachet legislativ ce va fi analizat în şedinţa Guvernului.
Protestatarii s-au organizat pe o pagină de Facebook, ei spunând că 8 noiembrie este „Miercurea Neagră” pentru economia României.
„Pentru a cârpi un buget pe care nu a fost în stare să îl gestioneze, Guvernul PSD-ALDE este capabil să distrugă economia liberă a României. Modificările Codului Fiscal, pe care Cabinetul Tudose intenţionează să le adopte printr-un nou derapaj democratic (Ordonanţă de Urgenţă), vor aduce haosul în planurile de afaceri şi în salarizare. În acest fel, inconştienţa guvernanţilor distruge orice şansă pentru o economie predictibilă şi stabilă în România”, conform organizatorilor protestului.
Oamenii veniţi în piaţă strigă: „PSD, Ciuma roşie”, „Jos, jos, jos, Guvernul mincinos”, „La puşcărie”. Au venit cu pancarte, steaguri şi portavoci. Unii dintre ei au venit chiar şi însoţiţi de copii.
Protestatarii se tem că vor fi afectaţi de noile măsuri fiscale ale Guvernului.
„Cu toţii vom fi afectaţi de aceste măsuri, într-un fel sau altul. Nu există doar o singură categorie care va fi afectată. Toţi vom fi afectaţi prin aceste modificări”, susţine Carmen Doană, care a venit, miercuri, în piaţă.
„Am ieşit în stradă pentru transferul de taxe pe care vor să îl facă, pentru bătaia de joc de până acum. Vor din nou să legalizeze hoţia, aşa cum au încercat şi în iarnă. Aceste modificări ale Codului fiscal ne vor afecta pentru că lasă la latitudinea angajatorului dacă va acorda acel surplus de bani din care să ne plătim taxele”, explică Ştefan Marinescu, care este medic şi a venit în Piaţa Victoriei, direct de la spital, fiind în pauză.
„Sunt nemulţumit de toate măsurile Coaliţiei de guvernare. După toate calculele specialiştilor, veniturile vor merge în jos, nu în sus”, a expus Şerban Adrian motivele pentru care este în Piaţă.
„Am venit pentru că nu sunt de acord cu ce vor să facă. E absolut absurd să facă transferul de taxe către angajat. Salariile vor scădea. Nu e un lucru bun. Tot ceea ce se întâmplă acum nu e ok. Să nu mai spun de ROBOR, care s-a dus în sus şi mă afectează”, spune Gina, care lucrează în domeniul IT.
Pe ordinea de zi, publicată miercuri de Guvern, se află proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal.
Mutarea CAS de la angajator la salariat cu reducerea cotei totale de contribuţii sociale de la 39,25% la 37,25%, splitarea plăţii TVA, ridicarea plafonului pentru microîntreprinderi la un milion de euro sau instituirea contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii, dar şi scăderea de la 16% la 10% a impozitului pe venituri şi creşterea salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 de lei sunt principalele măsuri fiscal-bugetare lansate recent de Guvern în dezbaterea publică. Pe de-o parte, Guvernul le prezintă ca fiind benefice, încurajatoare şi chiar creatoare de oportunităţi pentru angajatori, dar de cealaltă parte reprezentanţii mediului de afaceri – întreprinzători, analişti, consultanţi, lideri ai patronatelor sau ai asociaţiilor de investitori – şi politicienii din afara arcului guvernamental le resping în bloc sau în parte, invocând riscuri majore pentru stabilitatea macroeconomică.
De asemenea, pe ordinea de zi se află şi un alt proiect de OUG referitoare la majorarea punctului de pensie şi la diminuarea contribuţiei la pilonul II, proiect dezbătut în primă lectură în şedinţa din 26 octombrie.
”Proiectul de ordonanţă prevede creşterea pensiei minime la 640 de lei şi a punctului de pensie la 1100 de lei de la 1 iulie 2018. Aceste măsuri vin la pachet cu reducerea procentului de plată către pilonul II de pensii de la 5,1 la 3,7%, dar, atenţie! fără a fi afectată valoarea nominală din prezent. Mai precis, suma care este achitată astăzi către administratorii pilonului II va fi cel puţin aceeaşi la anul, dar scăderea procentului este necesară ca urmare a creşterii salariului brut cu 20%”, a declarat atunci ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.
Pe ordinea de zi se mai află un proiect de lege pentru realizarea ”Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol” aferentă programului de înzestrare esenţial ”Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”, potrivit căruia cele şapte sisteme de rachete sol-aer Patriot, pe care România urmează să le achiziţioneze de la Guvernul SUA, începând cu anul 2017, costă 3,9 miliarde USD, fără TVA, iar plata urmează a se face înaintea livrărilor dar şi mai multe hotărâri.
De asemenea, Guvernul urmează să aprobe o hătărâre pentru care acordarea unor ajutoare de urgenţă familiilor afectate de evenimentul care a avut loc în data de 30 octombrie 2017 la Mina Uricani, judeţul Hunedoara.
Şedinţa Executivului, devansată pentru ora 13.00
Şedinţa de Guvern, în care ar trebui, după cum a anunţat premierul Mihai Tudose, să fie discutate propunerile de modificare a Codului Fiscal, este programată miercuri, la ora 13.00, potrivit unui anunţ oficial al Executivului.
Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a prezentat, pe 26 octombrie, măsurile pe care Guvernul intenţionează să le aplice din 2018, printre care instituirea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru firmele care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro şi tranferul unor contribuţii în contul angajatului.
”Am să încep cu una din cele mai importante măsuri – scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10%, nu doar pe veniturile de salarii, ci şi pentru alte venituri, cum ar fi cele din pensii, chirii, dobânzi, activităţi agricole. Astfel, avem azi 4,85 de milioane de salariaţi care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din salarii. Sunt 10 milioane de români care au depozite bancare şi care vor plăti, astfel, un impozit mic pe dobânzi. Sunt peste 250.000 de pensionari care au pensii mai mari de 2000 de lei şi care vor plăti un impozit redus pe suma care depăşeşte acest prag de 2000 de lei. Sunt peste 500.000 de cetăţeni care vor plîăti un impozit mai mic pe veniturile din activităţile independente sau din drepturi de autor, inclusiv o mare parte dintre jurnalişti. Toţi românii care au închiriat o locuinţă, un teren sau alte bunuri vor plăti, de asemenea, un impozit redus pe chiria primită. De asemenea, toţi românii şi firmele care desfăşoară activităţi agricole vor plăti un impozit redus de 10% pentru veniturile obţinute”, a anunţat ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa.
El a mai spus că se prevede creşterea cu 60% a deducerilor personale pentru românii cu salarii mici, ceea ce înseamnă că aceştia vor rămâne cu mai mulţi bani în mână după aplicarea taxelor şi impozitelor. ”Pentru cei cu salariul minim suma scutită de impozit va creşte de la 300 de lei la 510 lei, iar în cazul celor care au copii sau alte persoane în întreţinere se mai adaugă o sumă de 160 de lei pentru fiecare copil, faţă de 100 de lei în prezent”, a adăugat Mişa.
O altă măsură anunţată de ministrul de Finanţe a fost reducerea contribuţiilor sociale şi creşterea acestora în dreptul salariaţilor. ”Contribuţiile scad cu 2 puncte procentuale. Din totalul contribuţiilor de la 39,25 plătite azi şla un salariu brut se vor reduce şi vor ajunge la 37,25%. Asta înseamnă mai multe contribuţii în contul salariatului. Din totalul de 22,75% contribuţii plătite în dreptul firmei 20 de puncte procentuale trec în dreptul salariatului. În totalul din salariul brut 35% vor fi contribuţii plătite de angajator în numele salariatului. Deci vor fi mai mulţi bani pentru pensie şi sănătate pentru angajat. Contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75%, după transferul de 20% la salariat, scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente, concediu medical, creanţe salariale. Toate acestea vor fi cuprinse într-o singură contribuţie care se va numi «contribuţie asiguratoare pentru muncă»”, a mai anunţat ministrul de Finanţe.
De asemenea, Mişa a mai spus că va fi redus numărul de contribuţii plătite în prezent de salariat şi angajator, de la nouă la trei – contribuţia pentru pensie – CAS, plătită pentru salariat, contribuţia pentru sănătate – CASS, plătită pentru salariat, precum şi contribuţia asiguratoare pentru muncă, suportată de angajator.
”Scad contribuţiile pentru condiţiile de pensie, pentru condiţii deosebite sau speciale de muncă. Astfel, CAS pentru condiţii deosebite de muncă scade de la 31,3% la 29%, cu minus 2,3%. CAS pentru condiţii speciale de muncă scade de la 36,3% la 33%, cu 3,3 puncte procentuale. O altă măsură din Codul Fiscal – românii care desfăşoară activităţi independente, de exemplu medicii, avocaţii, notarii, jurnaliştii, scriitorii, artiştii, nu vor mai plăti contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activităţi. Aceste contribuţii se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie”, a continuat Mişa.
El a precizat că vor fi şi măsuri pentru încurajarea mediului de afaceri. ”Pentru 450.000 de firme care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro se va institui un impozit de doar 1% pe cifra de afaceri, faţă de impozitul de 16% pe profit, cât se plăteşte în prezent”, a mai spus ministrul Mişa.
Miercuri, Coaliţia pentru Dezvoltarea României, organizaţie patronală, şi-a făcut public punctul de vedere faţă de intenţiile Guvernului precizând că nu va susţine măsurile fiscale propuse, întrucât acestea nu trebuie adoptate în grabă. „Propunem Guvernului să luăm o pauză de 3-5-6 luni, cât e nevoie, ca să ajungem la un consens, iar după aceea să nu mai schimbăm nimic în regimul fiscal timp de cel puţin trei ani. Nimic nu ne grăbeşte, suntem pe creştere economică şi nu avem date sau informaţii că ar veni vreo criză în viitorul apropiat. Nu avem motive de hei-rupisme, haideţi să nu repetăm experienţele din 2010”, a declarat Dragoş Anastasiu, preşedintele CDR.
La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că a avut o discuţie cu reprezentanţii Executivului legat de măsurile fiscale şi fiecare a rămas pe poziţia sa, însă a avrtizat public Guvernul să nu bage ţara într-o aventură economică.
„Avertizez decidenţii politici să judece clar la rece ca să nu bage România într- aventură economică fiscal-bugetară cu final trist (…) Comisia Europeană, nu cum cineva a spus la viteză că cineva din Reprezentanţă, a demarat procedura de deviaţie semnificativă, adică în privinţa comportamentului fiscal am cam luat-o pe arătură, am pierdut ce se numeşte predictibilitate şi sustenabilitate (…)Solicit coaliţiei aflate la guvernare PSD şi ALDE să dea dovadă de responsabilitate şi să renunţe la această politică fiscală care generează incertitudine şi neîncredere, iar în legătură cu măsurile economice, recomand prudenţă la nivel politic şi guvernamental fiindcă nu îmi doresc o politică de azi pe mâine”, a declarat Klaus Iohannis.
Şeful statului a făcut referire şi la măsurile legate de transferul contribuţiile sociale de la angajator la angajat şi reducerea impozitului pe venit, spunând că la un calcul simplu, mult-anunţatele creşteri la salarii sunt de fapt o sumă de 3 lei pentru un angajat. „O analiză mai aprofundată arată că aceste măsuri mai degrabă complică problemele decât să le rezolve. Coaliţia de guvernare spune că transferă contribuţiile, dar vine cu acea nouă taxă de solidaritate sau ceva similar de 2,25% care rămâne la angajator. Păi ori transferăm, ori nu transferăm. (…) Calculul este în regulă, bine că e şi o creştere de 3 lei, dar există îngrijorări în mediul economic, la sindicate, la români, că în realitate vor fi sectoate întregi unde salariile vor scădea în urma acestor măsuri şi putem să ne întrebăm cui foloseşte ţopăiala fiscală. Românilor nu”, a mai spus Iohannis.
În pofida acestor critici membrii cabinetului au fost convocaţi în şedinţă pentru vineri, dar şedinţa a fost amânată pentru că nu sosise încă avizul de la Consiliul Legislativ, aviz de care în mod obligatoriu Guvernul trebuia să ia la cunoştinţă înainte de a decide aprobarea propunerilor. Tot vineri, s-au pronunţat Consiliul Economic şi Social (CES) şi Consiliul Fiscal. Ambele avize au fost negative.
Opinia Consiliului Fiscal exprimată vineri asupra noului pachet legislativ lansat de Guvern este că măsurile propuse comportă „riscuri neobişnuit de mari” şi „pierderi de 5,2 miliarde de lei”, astfel că avizează negativ proiectul. „Analizat în izolare, impactul pachetului de modificări fiscale implică o pierdere de circa 5,2 miliarde de lei, în timp ce o evaluare a măsurilor de compensare identificate în Nota de fundamentare nu indică acoperirea în întregime a acesteia”, se arată în documentul citat.
Tot vineri, preşedintele PNL, Ludovic Orban, le-a cerut premierului Mihai Tudose şi ministrului de Finanţe, Ionuţ Mişa, să renunţe la măsurile fiscale anuţate pe 26 octombrie şi i-a acuzat că au minţi că au susţinerea partenerilor sociali pentru aceste măsuri, pe care Orban le socoteşte ”inepţii fiscale”.
”Prim-ministrul Mihai Tudose şi ministrul Finanţelor Publice trebuie să plece imediat din funcţii pentru că au minţit că au avizul partenerilor sociali pentru schimbările fiscale anunţate. Românii cinstiţi şi oamenii de afaceri oneşti din această ţară nu mai pot suporta aberaţiile fiscale care sunt anunţate zi de zi de tripleta odioasă Dragnea – Tudose – Mişa. Aşa nu se mai poate, oamenii aud toată ziua tot felul de inepţii fiscale care nu rezolvă niciuna dintre problemele din România astăzi şi, dimpotrivă, nu fac altceva decât să compromită pe termen mediu şi lung dezvoltarea României”, se arăta într-un comunicat de presă al preşedintelui PNL, Ludovic Orban.
Preşedintele Klaus Iohannis a reluat criticile la adresa intenţiilor Guvernului luni, după ce Executivul a amânat pentru a doua oară dezbaterea proiectului de OUG de modificare a Codului Fiscal. Preedintele a spus că implementarea măsurilor fiscale preconizate de către Guvern începând cu 1 ianuarie este ”total inoportună”, el susţinând că este nevoie de evaluări şi simulări ale impactului, motiv pentru care este nevoie de ”o amânare semnificativă”.
Iohannis a afirmat că evenimentele din ultimele zile i-au confirmat evaluarea iniţială faţă de proiectul Guvernului de modificare a Codului Fiscal ”Mi-am arătat întregul scepticism faţă de anunţatele modificări în legislaţia fiscală Am numit comportamentul PSD o ţopăială fiscal-bugetară şi tot ce am auzit şi astăzi îmi confirmă că evaluarea mea a fost exactă. Aş fi preferat un guvern hotărât care să facă evaluări serioase, cu simulări făcute de specialişti. Nu am văzut aşa ceva, ci tot întâlniri între aceiaşi politicieni care au ieşit cu aceleaşi opinii”, a declarat Iohannis.
Confruntat cu valul de critici, ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a declarat că măsurile preconizate nu vor avea efecte asupra Legii salarizării. ”Se poate aplica Legea salarizării fără probleme. Când fost gândit transferul contribuţiilor ca măsură în programul de guvernare a fost luat în calcul tot ansamblul măsurilor fiscale şi nu va fi niciun efect negativ asupra legii salarizării”, a declarat Ionuţ Mişa. În ce priveşte noua amânare a şedinţei de Guvern pentru modificarea Codului Fiscal, Mişa a spus că nu ştie care este motivaţia, dar că proiectul are acum toate avizele necesare. ”Am avut nişte întârzieri la avize şi şedinţa de Guvern se ţine miercurea de obicei. În momentul acesta avem toate avizele”, a spus ministrul Finanţelor.
Invitat să comenteze avizul negativ pe care l-a dat Consiliul Fiscal, Mişa a spus că problemele ridicate de Consiliu în ce priveşte impactul bugetar sunt menţionate în nota de fundamentare a proiectului. ”Din acest punct de vedere, nu este o surpriză, dar nu va fi o problemă pentru a realiza implementarea acestor măsuri şi nu va fi o problemă la nivelul bugetului şi a deficitului pentru anul 2018”, a conchis Mişa.
Premierul Mihai Tudose a chemat la Palatul Victoria o delegaţie a Asociaţiei Muncipiilor din România, în condiţiile în care primarii marilor oraşe, inclusiv Gabriela Firea, şi-au exprimat temerile pe care reducerea impozitului pe venit o va avea asupra bugetelor locale. Preşedintele Asociaţiei, Robert Negoiţă, a declarat că a convenit cu premierul Mihai Tudose ca bugetele primăriilor nu fie afectate în 2018 de aceste măsuri.
”Am plecat de la o certitudine, o concluzie realistă că datorită scăderii impozitului de la 16 la 10% ne afectează bugetele locale. În mod evident, cu acest aspect sunt de acord şi reprezentanţii Guvernului, premierul, vicepremierul şi preşedintele Camerei Deputaţilor, cu care am discutat. Am convenit că o să avem măsuri în compensare. De exemplu, pentru anul viitor nu vor scădea veniturile din impozitul pe venit sub nivelul anului 2017 şi că se va umbla inclusiv la cotă – de la 41,7 se va ajunge la 43%. Aceste compensaţii vor veni de la Guvern. (…) Deci, De la 41,75 creşte până la 43%. Dacă nivelul de încasări scade şi va fi sub cel din 2017, Guvernul va compensa cu sume suplimentare din buget propriu”, a mai spus Robert Negoiţă.
De asemenea, PSD a obţinut garanţii din partea aliaţilor de la guvernare că vor susţine proiectul de OUG. Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, marţi, că ALDE susţine pachetul de măsuri fiscale anunţate de Guvern, afirmând că vor duce la creşterea puterii de cumpărare a românilor, fără să fie afectată competitivitatea întreprinderilor şi a economiei româneşti.
„Am făcut o prezentare colegilor mei în legătură cu apropiatele măsuri preconizate a fi luate de către Guvern până miercuri, prin OUG, în şedinţa de Guvern, pachetul de măsuri fiscale şi celelalte care vor permite adoptarea bugetului pe anul 2018. Aceste măsuri nu vor duce nici la creşterea costurilor salariale ale angajatorului, nici la diminuarea salariului net sau în mână, cum se spune de obicei, vor avea anumite creşteri la salariul net. Se vor majora deducerile pentru cei cu venituri mici şi acest lucru sigur că va favoriza o plajă largă, fie că este vorba despre salariaţi, fie că este vorba despre cei care desfăşoară activităţi independente”, a declarat preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, la finalul şedinţei Biroului Politic Central.
Călin Popescu Tăriceanu a afirmat că măsurile care vor fi adoptate vor creşte puterea de cumpărare a românilor. „Deci, per ansamblu, cred că în pofida disputelor şi a unor informaţii incorecte lansate în mediul public, măsurile care vor fi adoptate se înscriu în ceea ce am preconizat în programul de guvernare şi anume, creşterea puterii de cumpărare a românilor, fără ca acest lucru să diminueze competitivitatea întreprinderilor şi a economiei româneşti”, a spus Tăriceanu.
ALDE susţine şi îşi asumă ansamblul măsurilor care vor fi adoptate de Guvern prin OUG, a precizat Tăriceanu la solicitarea jurnaliştilor.
Sursa www.mediafax.ro
